Revista Presei // Fără un politician afiliat lui Ilan Șor la alegerile prezidențiale și scopul strategiei de consolidare a rezilienței Moldova-România
Lipsa unui politician afiliat lui Ilan Șor din cursa prezidențială, scopul strategiei de consolidare a rezilienței între Republica Moldova și România, sursele de venit ale tinerilor din Republica Moldova și preferințele basarabenilor în materie de lectură. Acestea sunt principalele titluri ale presei, trecute în revistă.
Nesmaker.md anunță că alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova vor avea loc fără deputatul Vasile Bolea, afiliat oligarhului fugar Ilan Șor. Se întâmplă după ce Comisia Electorală Centrală a constat că cererea privind înregistrarea grupului de inițiativă nu conține elemente noi față de cea depusă anterior, care a fost respinsă. Politicianul a acuzat CEC că ar fi „politizat” și ar aplica standarde duble. Nici CEC, nici Președinția nu au reacționat, deocamdată, la aceste acuzații.
Declarația recentă privind cooperarea bilaterală între Republica Moldova și România, destinată să întărească reziliența țării, stabilește un cadru oficial prin care Chișinăul poate solicita sprijinul Bucureștiului în situații critice, explică analistul politic Nicolae Negru pentru mold-street.com. Negru subliniază că, în ciuda experienței acumulate de Republica Moldova în gestionarea amenințărilor hibride, țara nu poate face față singură unui atac din partea Rusiei. Expertul consideră că reziliența reprezintă o formă esențială de rezistență în fața provocărilor multiple.
Ziua.md scrie că oficial, peste jumătate de milion de cetățeni ai Republicii Moldova, inclusiv cei din regiunea transnistreană și emigranții permanenți, vor avea dreptul să voteze în alegerile din toamna acestui an. Conform datelor Comisiei Electorale Centrale, Registrul de Stat al Alegătorilor include 3,3 milioane de votanți, cu cele mai mari grupuri de alegători în municipiul Chișinău (peste 645.000), urmat de Găgăuzia (128.000), Bălți și Cahul (câte 97.000) și Orhei (96.000).
Radio Chișinău publică mărturiile emoționante ale Claudiei Sainsus, fostă directoare a școlii moldovenești din Grigoriopol, care a retrăit momentele dramatice de acum 30 de ani, când profesorii și elevii au fost forțați să părăsească școala, refugiindu-se la Doroțcaia. Într-un interviu, ea povestește atmosfera tensionată din stânga Nistrului în perioada renașterii naționale și anii tulburi ai războiului de la Nistru. Claudia Sainsus spune despre atacul devastator asupra școlii din Grigoriopol de către forțele separatiste, care au tras inclusiv în alfabetul latin afișat în clase. Școala a continuat să predea conform programei R. Moldova, după ce regimul separatist de la Tiraspol și-a declarat independența, a punctat fosta profesoară de la Grigoriopol.
Republica Moldova este interesată de deschiderea unei rute aeriene directe Chișinău – Doha, scrie Ziarul de Gardă. Ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi susține că acest lucru ar facilita atât „legăturile politice, economice, cât și pe cele culturale între cele două regiuni”. Tot el a declarat că Republica Moldova speră la cooperări economice și comerciale dintre statul nostru și Qatar, inclusiv atragerea de investiții qatareze în sectorul agro-industrial și infrastructura națională a țării noastre.
TV8.md publică datele Biroului Național de Statistică, care arată că peste 33% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 14-34 de ani din Republica Moldova, trăiesc pe banii părinților. Sursele de venit sunt urmate de prestațiile sociale (10,6%) și transferurile din afara țării (7,1%). Cu toate acestea, tinerii au păreri diverse despre sprijinul financiar parental, unii considerând că „ajutorul este binevenit, atât timp cât este oferit cu măsură", în timp ce alții cred că părinții nu ar trebui să le ofere atât de mult.
TVR Moldova publică un studiu despre preferințele basarabenilor în materie de lectură, arătând că interesul pentru cărțile în limba română rămâne predominant. Expertul Veaceslav Ioniță menționează că „pofta” pentru citit a crescut semnificativ în ultimii ani. În 2023, Republica Moldova a înregistrat cel mai mare import de cărți de la obținerea independenței, fapt confirmat de editori și librării. De asemenea, numărul de cărți publicate în limba română a crescut cu peste 70% față de 2022. Cercetările arată că, în prezent, se citesc de patru ori mai puține ziare decât acum 15 ani, precizează redactorul de carte, Viorica - Ela Caraman. Anul trecut, în Republica Moldova au fost editate 2.521 de titluri de carte, dintre care 1.832 în limba română.
