„Seceta ne-a pus pe brânci”: Râul Răut, în pericol de secare
Lipsa precipitațiilor din această vară, dar și temperaturile extreme au dus la scăderea nivelului apei în mai multe râuri din țară, iar pe unele porțiuni chiar la secarea acestora. Șase râuri, printre care Răut, Botna, dar și Cubolta, se află sub avertizare de Cod roșu de secetă hidrologică. Totodată, mai multe porțiuni ale râului Prut sunt sub Cod galben și portocaliu. În acest sens, Serviciului Hidrometeorologic de Stat (SHS) atenționează atât populația, cât și agenții economici să consume rezonabil resursele de apă.
Una dintre cele mai grave situații se atestă în râul Răut. Aici a fost instituit Cod roșu de avertizare hidrologică, ceea ce înseamnă că scurgerea apei constituie 15 procente și chiar mai puțin din valorile medii lunare. Pe porțiunea de râu care trece prin satul Clișova, raionul Orhei, după cum puteți vedea, totul este practic secat.
Oamenii din localitatea Clișova povestesc că seceta extremă din această vară a secat practic toate fântânile din sat. Norocul lor sunt câteva fântâni arteziene de la care se alimentează cu apă potabilă. Totuși, prețul unui metru cub de apă este destul de pipărat, astfel că aceștia nu pot folosi apa pentru a uda grădinile. Dacă anterior puteau pompa apă din râul Răut, acum sunt nevoiți să care cu cisternele de la o cișmea din apropierea localității. Apa care a mai rămas pe unele segmente din râul Răut ajunge doar pentru a adăpa animalele.
„Noi chiar avem sere acasă și ginerele aduce apă nu din Răut, dar de la cișmea. Aduce câte două tone în toată sâmbăta și udăm cu apă de acolo. Din Răut nu putea aduce că era scăzută”;
„Luna asta, am consumat 22 de cubi de apă și trebuie să plătesc 320 de lei doar apa, la pensia mea de două mii de lei. E foarte scump. Până acum, plăteam mai puțin, câte 150 de lei. Era 10 lei cubul de apă, dar acum s-a scumpit la 15 lei. Cauza nu știm care este, ori că e puțină apă...”;
„Fântânile din sat sunt slabe, iar în Răut apa e până la genunchi. Se simte foarte tare. Am pus două hectare de porumb și nu am ce strânge. Am pus și două hectare de grâu și am strâns două tone. Mai pe scurt, seceta ne-a pus pe brânci”;
„A fost secetă foarte mare, de aceea și a secat râul. Nu au fost deloc ploi. Înainte erau ploi”.
Situație gravă se atestă și în râul Prut pe sectorul dintre satul Criva și orașul Costești, unde este în vigoare Codul portocaliu de secetă hidrologică. În această dimineață, la postul de monitorizare din Șirăuți, raionul Briceni, debitul efectiv al scurgerii apei a constituit 13,2 metri cubi pe secundă, pe când norma pentru această perioadă este 58,8 metri cubi pe secundă.
„Cauza Codului roșu în râurile mici, precum și a celui portocaliu sau galben, este lipsa precipitațiilor, pentru că râurile mici se alimentează din precipitațiile care cad pe teritoriul Republicii Moldova. Din cauză că solul este foarte uscat, precipitațiile au căzut mai mult în partea centrală și de sud, iar ele nu sunt suficiente pentru a schimba avertizarea”, a declarat Mariana Prepeliță, șefă interimară a Direcției prognoze hidrologice a SHS.
Șeful Inspectoratului pentru Protecția Mediului, Ion Bulmaga, susține că o altă cauză care a dus la secarea râurilor și râulețelor din țară este construcția ilegală a barajelor, care împiedică cursul apei. În acest sens, până acum au fost constatate deja 43 de astfel de cazuri și aplicate contravenții persoanelor fizice, dar și agenților economici în mărime de 77 de mii de lei.
„Am emis o dispoziție prin care toate inspecțiile teritoriale efectuează practic zilnic razii în teritoriu în vederea depistării locațiilor acestor baraje. În continuare sunt emise o serie de acte de control prin care sunt expuse o serie de condiții obligatorii, cum ar fi distrugerea acelor construcții neautorizate, cu eliberarea cursului de apă pentru a regla cursul normal al râurilor”, susține Ion Bulmaga.
Avertizarea hidrologică pentru râurile din țară este în vigoare până pe 12 septembrie.
