Revista presei // Capturarea Republicii Moldova în perioada lui Plahotniuc, atribuțiile limitate ale președintelui în contextul furtului miliardului
Capturarea Republicii Moldova în perioada lui Plahotniuc, atribuțiile limitate ale președintelui în contextul furtului miliardului, necesitatea unei legislații anti-dronă pentru a contracara provocările rusești, precum și reacția la declarațiile controversate ale ministrului maghiar de externe, Péter Szijjártó, făcute în timpul vizitei sale la Chișinău. Acestea sunt principalele titluri ale presei, trecute în revistă.
TV8.md prezintă un interviu cu fostul președinte Nicolae Timofti, în care acesta discută despre perioada în care Republica Moldova era sub influența oligarhului Vlad Plahotniuc. Timofti subliniază că problemele nu erau cauzate de legi inadecvate, ci de persoanele aflate în funcții cheie, care nu acționau în interesul public. Ex-președintele relatează cum Plahotniuc i-a dezvăluit deschis modul în care a reușit să controleze majoritatea instituțiilor statului, cu excepția Președinției.
În ceea ce privește furtul miliardului, Timofti afirmă pentru aceeași sursă că atribuțiile unui președinte în Moldova sunt extrem de limitate. El povestește că, atunci când a solicitat clarificări de la oficialii din sistem, a fost sfătuit să nu insiste, întrucât nu avea competențele necesare pentru a acționa. Timofti subliniază că aceasta nu a fost singura situație în care s-a simțit constrâns de limitările funcției sale.
Este important ca atât la Chișinău, cât și la București să existe voință politică pentru a adopta o legislație anti-dronă”, susține Cristian Gava, jurnalist Prima news. El a declarat, pentru Moldova 1, că această măsură este necesară pentru a răspunde provocărilor venite din partea Federației Ruse, care susține că bucăți de drone au căzut accidental pe teritoriile Republicii Moldova și României. Gava consideră că un acord de securitate între cele două țări ar ajuta la protejarea suveranității naționale și la contracararea amenințărilor rusești.
Republica Moldova va menține relații bune cu toate țările care respectă țara noastră, este opinia ministrului de Externe, Mihai Popșoi care a comentat declarațiile controversate ale omologului său maghiar, Péter Szijjártó, făcute în timpul vizitei oficiale la Chișinău. Popșoi a menționat că poziția Ungariei față de Ucraina este bine cunoscută și că Chișinăul nu poate critica Budapesta în acest context, notează IPN. Péter Szijjártó a explicat că, deși statele membre ale UE declară public că susțin extinderea Uniunii Europene, în realitate se opun aderării noilor membri, inclusiv Ucrainei, pe care o acuză de încălcarea principiilor europene fundamentale. Totodată, Szijjártó a reafirmat sprijinul Ungariei pentru eforturile Republicii Moldova de modernizare și integrare europeană.
România și alte state membre NATO pot contribui semnificativ la asigurarea păcii și securității în Republica Moldova, susține fostul secretar general adjunct al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, Mircea Geoană, transmite deschide.md. Aceste contribuții pot include apărarea antirachetă și modernizarea armatei moldovenești conform standardelor NATO, a spus Geoană. În contextul posibilei agresiuni, Geoană a considerat că ideea intervenției armatei române în cazul unui atac asupra Moldovei este una „îndrăzneață” și a subliniat că în Moldova încă există prejudecăți și propagandă sovietică legate de NATO. El a reafirmat că NATO este o alianță defensivă care protejează doar teritoriile țărilor membre.
Situația trezește dubii serioase ce țin de respectarea principiilor fundamentale ale justiției, independenței și integrității sistemului judiciar, susțin reprezentanții Asociației Judecătorilor din R. Moldova, scrie Ziarul de Gardă. Totul după ce a fost publicat decretul semnat de președinta Maia Sandu privind demiterea a șase judecători de la Judecătoria Orhei. Asociația a criticat decizia și a subliniat problemele întâmpinate în urma unei ședințe extraordinare a Consiliului Superior al Magistraturii. Atunci, cererile de prelungire a mandatului pentru patru dintre acești judecători au fost respinse, iar CSM a propus ca aceștia să fie eliberați din funcție pe baza unei prevederi legale specifice.
Realitatea.md publică noi detalii în cazul profesoarei care speria elevii cu rachete și drone ucrainene. Ministerul Educației a început o investigație după ce aceasta a folosit orele de istorie pentru a face propagandă electorală. Autoritățile au anunțat că vor examina cazul în cadrul Consiliului de Etică. Un videoclip apărut pe rețelele sociale arată profesoara spunând elevilor că, dacă nu își conving părinții să voteze pentru parcursul european, opoziția ar putea prelua guvernarea, ceea ce ar duce la o posibilă invazie rusă și bombardamente ucrainene.
