Revista presei internaționale: Discuții importante la Casa Albă
Presa internațională face previziuni cu privire la discuțiile pe care urmează să le poarte azi la Casa Albă președintele Statelor Unite cu premierul Marii Britanii pe tema loviturilor cu rachete occidentale împotriva țintelor militare aflate pe teritoriul Rusiei. Mai multe publicațiii urmăresc între timp evoluția luptelor de pe front. Presa europeană continuă să comenteze consecințele înăspririi controalelor de la frontieră anuțate de Germania, iar unele ziare scriu despre criza din învățământ în Portugalia unde tot mai mulți profesori renunță la locul lor de muncă.
Publicațiile internaționale relatează că azi, premierului britanic Keir Starmer și președintele american Joe Biden ar putea decide în timpul întâlnirii lor la Casa Albă, să-i permită Ucrainei să lovească baze militare aflate în adâcul teritoriului Federației Ruse, folosind rachete occidentale cu rază lungă de acțiune.
Marea Britanie și SUA sunt gata să ia o hotărâre irevocabilă care ar putea fi decisivă pentru evoluția războiului ruso-ucrainean, comenteză Politico. Într-o încercare finală de a speria Occidentul, președintele rus Vladimir Putin a avertizat joi seară un astfel de acord va însemna intrarea directă a NATO în război cu Rusia, menționează publicația.
Potrivit Times, premierul de la Londra intenționează să-l convingă pe Joe Biden să permită Ucrainei folosirea rachetelor britanice Storm Shadow pentru a lovi ținte în adâncul teritoriului Rusiei. Potrivit surselor deiplomatice ale publicației, Biden ar urma să accepte propunerea premierului britanic, dar de teama escaladării conflictului, se va opune loviturilor cu rachete americane ATACMS asupra teritoriului rus.
The New York Times notează că de-a lungul celor peste 30 de luni de război, Statele Unite au avut o sarcină grea de a evalua cum va răspunde Moscova la sprijinul militar oferit Kievului. La fiecare etapă a războiului, Joe Biden a fost îngrijorat că furnizarea de noi arme Ucrainei sau deciziile de a-i permite să tragă ce ele împotriva țintelor de pe teritoriul Rusiei ar depăși una dintre liniile roșii ale lui Putin, remarcă publicația. NYT amintește că în primele luni ale războiului, Biden a ezitat să ofere Ucrainei sisteme de artilerie HIMARS, apoi tancuri grele Abrams, avioane de luptă F-16 și în cele din rumă rachete ATACMS cu rază scurtă și apoi mai lungă de acțiune. Dar, în fiecare caz, a slăbit frâiele pe măsură ce administrația a descoperit că liderul de la Kremlin părea mai puțin dornic să escaladeze războiul decât s-a crezut inițial. În ultimele săptămâni, oficialii de la Kiev au stăruit să convingă administrația de la Washngton că temerile de a trece liniile roșii ale Moscovei sunt exagerate, iar incursiune armatei ucrainene în regiunea Kursk a Federației Ruse demonstrează acest lucru, conchide NYT.
Între timp, corespondentul publicației germane Bild Iulian Repke relatează de pe front că armata rusă a recuperat câteva localități din regiune Kursk, dar nu confirm că ar fi vorba de 10 sate precum afirmă ministerul Apărării de la Moscova. Potrivit corespondentului Bild luptele în zonă iau amploare, armata rusă concentrându-și tot mai multe forțe pentru a recuceri teritoriile rusești pierdute în ultima lună.
Publicațiile intenaționale continuă să comenteze consecințele înăspririi controalelor de la frontieră anuțate de Germania. Potrivit publicației Le Monde, noile controale provoacă o nouă criză care urmează a fi discutată la viitorul summit al șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană programat la mijlocul lunii octombrie.
Dezbaterea despre migrație evidențiază luptele interne ale UE, titrează Euractiv. Totuși, înăsprirea controalelor la frontierele terestre ale Germaniei, nu vor provoca probleme atât de mari pentru cei care trec granița precum se anticipase, estimează aceeași publicație. Spiegel publică rezultatele unui sondaj de opinie care arată că Majoritatea germanilor susțin reguli mai stricte la graniță. Acesta mai arată că persoanele în vârstă sunt mai predispuse să susțină înăsprirea regulilor, pentru a împiedica migrația ilegală.
Deutsche welle se întreabă dacă Germania și Franța au ajuns Consens pentru înăsprirea regulilor migrației. Premierul desemnat al Franței, Michel Barnier, dorește să înăsprească politica în domeniul migrației, însă pentru aceasta are nevoie de voturile extremei drepte, notează postul german. Deși este încă în căutare de miniștri pentru guvernul său, Michel Barnier, a dezvăluit deja schimbările pe care vrea să le facă, combaterea migrației ilegală fiind în fruntea listei lui de priorități, notează DW.
Autoritățile ruse au încetinit viteza YouTube-ului până la niveluri aproape inutilizabile, transmite Meduza. Publicația amintește că autoritățile ruse au început să reducă vitezele de redare YouTube la niveluri aproape inutilizabile în urmă cu două luni. Inițial, acest lucru a avut un efect redus asupra popularității platformei, dar la începutul lunii septembrie, analiștii au raportat o scădere semnificativă a vizionărilor pentru multe canale populare în limba rusă. Cu toate acestea, canalele axate pe subiecte socio-politice au înregistrat o creșterea a numărului de vizualizări și chiar câștigă noi abonați, remarcă publicația.
În fine, Euronews relatează despre criza cu care se confruntă școlile din Portugalia care duc lipsă de profesori. De la începutul noului an de învățământ, peste 800 de profesori nu au mai revenit la muncă dându-și demisia din cauza salariilor mici și sarcinilor mari de muncă. În aceste condiții, aproximativ 200.000 de elevi nu au un profesor pentru cel puțin o materie la început de an școlar, Federația Națională a Profesorilor cerând tot mai insistent guvernului de la Madrid să ia măsuri pentru depășirea crizei din învățământ, conchide Euronews.
