Revista presei // Impactul participării la referendum și riscurile subestimării importanței acestuia
Impactul participării la referendum și riscurile subestimării importanței acestuia; Opiniile asupra „Legii agenților străini” și efectele sale; precum și incidentul în care un grup de scriitori de la Chișinău a fost împiedicat să intre în Tighina. Acestea sunt principalele titluri ale presei, trecute în revistă.
Subestimarea importanței referendului constituțional privind integrarea europeană de către unele formațiuni politice ar putea avea consecințe grave, avertizează expertul WatchDog, Andrei Curăraru, transmite tV8.md. El consideră că afirmațiile conform cărora referendumul nu aduce beneficii sunt periculoase și că ar fi de dorit un activism mai mare din partea candidaților pentru a explica cetățenilor importanța votului. Expertul subliniază că neparticiparea la referendum ar putea duce la un scenariu similar cu cel al Georgiei.
În aceeași notă, jurnalistul Ion Terguță a afirmat că referendumul, inițiat de partidul de guvernământ, ar putea reprezenta o capcană pentru partidele de dreapta în viitor.
TVR Moldova prezintă opinia Angelei Grămadă, președintele Asociației Experts for Security and Global Affairs din București, despre așa-zisa „Lege a agenților străini”. Grămadă afirmă că această lege servește interesele liderilor și regimurilor autoritare, având ca scop principal reducerea la tăcere a societății civile, inclusiv a presei și ONG-urilor. În declarațiile sale, Grămadă afirmă că legea nu face decât să creeze un climat de frică și reprima vocea critică, fiind un instrument prin care liderii autoritari își consolidează puterea și reduc spațiul pentru dezbaterea publică. Ea adaugă că, în loc să promoveze transparența și responsabilitatea, legea contribuie la întărirea controlului autoritar și la subminarea democrației.
Biroul Politici de Reintegrare a reacționat după ce un grup de scriitori de la Chișinău a fost împiedicat să intre în Tighina, spunând că nu există nici o deschidere pentru comunicare politică sau cooperare în domenii precum cultura și educația între malul drept și regiunea transnistreană, informează newsmaker.md. Scriitorii, care intenționau să viziteze un liceu cu predare în limba română din regiunea transnistreană și să se întâlnească cu elevii, au fost opriți la postul de control ilegal de la intrarea în Tighina. Le-au fost confiscate buletinele de identitate și au fost inspectate amănunțit revistele destinate liceului, inclusiv un număr recent al unei reviste cu imagini din Kiev, realizate de fotograful Ștefan Susai. După mai bine de o oră de verificări, scriitorilor le-au fost restituite actele, dar au fost refuzați la intrarea în localitate și li s-au confiscat revistele.
Deschide.md scrie despre angajamentul Lituaniei de a sprijini Republica Moldova în drumul său către Uniunea Europeană. Ministrul lituanian de Externe, Gabrielius Landsbergis, a declarat că Lituania este pregătită să ofere toată expertiza necesară pentru ca Moldova să ajungă cât mai curând în UE. Landsbergis a subliniat că Lituania, care a trecut printr-un proces similar de integrare în Uniunea Europeană, este dispusă să împărtășească experiența sa și să ajute Moldova în acest parcurs. Oficialul a menționat că sprijinul Lituaniei se va axa pe oferirea de asistență tehnică și recomandări practice, bazate pe lecțiile învățate din propria experiență de aderare. De asemenea, el a subliniat importanța colaborării strânse între cele două țări pentru a asigura o tranziție eficientă și rapidă către integrarea europeană.
Un important producător de cablaje auto va închide fabrica din Bulgaria și o va muta în Moldova și România, scrie mold-street. Compania a luat această decizie din cauza costurilor ridicate de producție în Bulgaria. Directorul de operațiuni al companiei a explicat că, în ultimele șase luni, s-au căutat soluții alternative pentru menținerea volumelor actuale de producție, dar creșterea continuă a costurilor cu forța de muncă a făcut aceste soluții nesustenabile. Fabrica din Karnobat, deschisă în 2008 și cu aproximativ 950 de angajați, urmează să fie închisă până la sfârșitul lunii martie 2025. Începând din februarie 2025, vor fi reduse aproximativ 100 de locuri de muncă, fabrica având în prezent 1.000 de angajați.
IPN.md informează că finanțarea grupelor cu program prelungit din școlile din Chișinău provine exclusiv din bugetul municipal. Andrei Pavaloi, șeful adjunct al Direcției generale educație, tineret și sport, a avertizat împotriva colectării de bani de la părinți pentru aceste grupe și a îndemnat părinții să raporteze orice solicitare de plăți către autoritățile educaționale. Direcția va intensifica controalele pentru a preveni colectarea nejustificată de fonduri. În Chișinău, sunt în funcțiune 1077 de clase cu program prelungit pentru elevii din ciclul primar.
