Corespondență // NATO: ultimul mesaj al lui Stoltenberg și respingerea izolaționismului
Secretarul general al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), Jens Stoltenberg, i-a avertizat joi, 19 septembrie, pe aliații de pe ambele maluri ale Atlanticului împotriva oricărei tentații „izolaționiste”, într-un discurs de adio cu câteva zile înainte de plecarea sa din fruntea Alianței. După zece ani în fruntea NATO, politicianul norvegian a lansat mai multe avertismente și a oferit câteva sfaturi în acest ultim discurs.
„Se ridică voci de ambele maluri ale Atlanticului pentru a cere Americii și Europei să urmeze căi diferite. Izolaționismul nu va garanta siguranța nimănui”, a spus Stoltenberg.
„Nu trebuie să considerăm niciodată ca de la sine înțeleasă legătura dintre America de Nord și Europa”, a adăugat el. Aceasta va fi și misiunea principală, de la 1 octombrie, a succesorului său, fostul prim-ministru olandez Mark Rutte, care va trebui să țină împreună cele 32 de țări ale alianței.
Candidatul republican la Casa Albă, Donald Trump, și-a criticat în repetate rânduri aliații europeni, acuzați de el că sunt „deadbeats”, că nu plătesc suficient pentru apărare, ajungând chiar să amenințe că îi abandonează, inclusiv în cazul unui atac rusesc, dacă aceștia nu contribuie suficient la finanțarea alianței.
„Relevanța Alianței Atlantice a fost pusă sub semnul întrebării. Era considerată divizată, învechită („obsolete”, cum a spus Trump), „în moarte cerebrală” (cum a spus Emmanuel Macron). Dar realitatea este că NATO e puternică, unită și mai importantă ca niciodată”, a spus Stoltenberg.
„Trebuie să fim gata să plătim prețul păcii”, a avertizat șeful NATO, cerând aliaților să cheltuiască mai mult. „Cu cât sunt mai mulți bani, cu atât apărarea noastră va fi mai puternică, cu atât descurajarea noastră va fi mai eficientă și securitatea noastră mai mare”, a asigurat el, recunoscând că a fost adesea „dificil” pentru guvernele în vigoare. Dar „datoria mea este să le explic că nimic nu este mai important decât pacea și securitatea”, a insistat el.
Douăzeci și trei din cele 32 de țări membre și-au atins obiectivul stabilit de NATO în urmă cu zece ani de a dedica cel puțin 2% din produsul lor intern brut (PIB) la cheltuielile militare. Aceasta este „vestea bună”, dar „vestea proastă este că nu mai este suficient pentru a ne garanta securitatea”, a adăugat Stoltenberg.
Mai multe țări europene sunt reticente să cheltuiască mai mult, după ani de reduceri bugetare în cheltuielile pe armament, timp în care Europa s-a bazat pe umbrela protectoare a SUA.
Războiul din Ucraina, în centrul preocupărilor
În ceea ce privește războiul din Ucraina, Stoltenberg s-a confruntat cu conducerea NATO din primele zile, după anexarea Crimeii de către Rusia, în 2014, când el a îndemnat aliații să discute cu Moscova, cu riscul de a-i irita pe unii, precum Polonia sau Țările Baltice. „Trebuie să vorbim cu vecinii noștri, oricât de dificil este”, a spus el.
„Responsabilitatea noastră este să le permitem ucrainenilor să transmită mesajul că [președintele rus Vladimir Putin] nu poate câștiga pe câmpul de luptă, că prețul va fi prea mare”, a insistat el atunci. Din acest punct de vedere, el a regretat că NATO nu a ajutat mai mult militar Ucraina după 2014.
Pe plan economic, Stoltenberg a avertizat să nu se repete greșelile făcute cu Rusia cu China. Moscova „și-a folosit gazul ca armă pentru a ne împiedica să ajutăm Ucraina. Nu trebuie să facem aceleași greșeli cu China și să depindem de pământurile sale rare”, care sunt esențiale pentru producția, de exemplu, de telefoane mobile, a mai avertizat Stoltenberg.
Autor: Dan Alexe
