Investigarea furtului miliardului a fost afectată de Vetting, consideră Ion Munteanu. Dosarul, care conține 200 de mii de pagini, trece în gestiunea unui nou procuror
Vetting-ul, dar și fluctuațiile de cadre, au afectat una dintre cele mai cunoscute cauze penale gestionate de Procuratura Anticorupție - „Frauda bancară”. Procurorul de caz, Mariana Botezatu, a refuzat să treacă evaluarea externă și a plecat în demisie. În plus, a plecat și unul dintre „ofițerii-cheie”, a declarat procurorul general la TV8. Cazul a fost preluat de un nou grup de urmărire penală, a mai anunțat Ion Munteanu.
Ca rezultat al inițierii evaluării externe, 10 persoane sau 25% din procurorii anticorupție au plecat din sistem, inclusiv procurorul de caz.
„Nu toți erau procurori activi în Procuratura Anticorupție, însă direct este afectată una din cele mai complicate cauze penale, este vorba „Frauda bancară”. Procurorul de caz care cunoștea cel mai bine acest dosar a plecat în demisie”, a declarat Munteanu, subliniind că acesta a refuzat să treacă vetting-ul.
Dosarul, care include 800 de volume și aproximativ 200.000 de pagini, va fi preluat de un nou procuror, a declarat șeful Procuraturii Generale: „Acest procuror nu are decât să se așeze, să studieze această cauză penală, să întocmească planul de acțiuni și să continue investigațiile”.
Ion Munteanu s-a arătat convins că, în ciuda volumului mare de lucru, procurorii vor reuși să investigheze „Frauda bancară”. Șeful PG a mai asigurat că, indiferent de câte ori vor fi schimbați procurorii responsabili de caz, „investigația va continua”.
„Termenele de prescripție sunt suficient de mari. Sistemul de justiție sau procuratura în detaliu nu ar putea renunța la investigația acestei fraude”, a spus el.
Amintim că „Frauda bancară” din Republica Moldova, cunoscută sub numele de „furtul secolului”, a avut loc în 2014, când aproximativ 1 miliard de dolari au dispărut din trei bănci: Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. Acești bani au fost transferați în conturi offshore printr-o schemă complexă. În cadrul acestui dosar, Ilan Șor, președintele fostului Partid Politic „Șor”, declarat neconstituțional, a fost condamnat de magistrații Curții de Apel Chișinău la 15 ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip închis, pentru escrocherie și spălarea banilor. Sentința a fost pronunțată în lipsa sa, iar acesta se află în prezent în libertate în afara hotarelor Republicii Moldova.
