Corespondență // HRW și Amnesty: cum Comisia von der Leyen neglijează drepturile omului în UE
Până acum eram obișnuiți ca ONG-uri internaționale precum Human Rights Watch (HRW) să critice mai degrabă dictaturi sau țări din lumea a treia. Iată-le însă din ce în ce mai mult criticând instituțiile Uniunii Europene sau țările membre pentru indolență în apărarea drepturilor omului, sau chiar pentru încălcarea acestora.
Astfel, există un articol de sine stătător în Tratatul fondator al Uniunii Europene care pune drepturile omului în centrul politicii externe a UE. Iată însă că HRW o critică pe însăși șefa Comisiei UE, Ursula von der Leyen, care tocmai a primit un al doilea mandat, însă, potrivit HRW, a reușit să treacă aproape complet cu vederea principiile apărării drepturilor omului în scrisorile de misiune pe care le-a trimis comisarilor desemnați care, dacă vor fi confirmați, vor conduce politica UE pentru următorii cinci ani.
Ursula von der Leyen și-a dorit o „comisie geopolitică” în timpul primului ei mandat. Dar ea pare din ce în ce mai concentrată pe interesele percepute pe termen scurt ale UE, în special controlul migrației și accesul la resurse.
Von der Leyen caută astfel angajamentul cu regiunile mai apropiate de Europa – țările în curs de aderare și țările mediteraneene – și consideră afacerile și comerțul drept principalele instrumente externe ale UE. Într-un discurs din 18 iulie, ea părea mai determinată să se implice cu „dictatorii și demagogii” decât să abordeze abuzurile acestora.
O viziune care ignoră drepturile omului, scrie HRW, este greșită și contraproductivă.
Este defectuoasă, deoarece contrazice decenii de angajament UE în străinătate și trădează speranțele și așteptările apărătorilor drepturilor fundamentale, ale jurnaliștilor și ale altora care susțin drepturile omului în țările lor, adesea expuși unui mare risc personal.
Este contraproductiv, deoarece, dacă von der Leyen își dorește parteneri de încredere în străinătate, ar trebui să se asigure că aceștia sunt, de asemenea, răspunzători în fața propriilor lor cetățeni și le respectă drepturile. Renunțarea la promovarea drepturilor omului în străinătate ar încuraja conducătorii opresivi și le-ar spori influența asupra UE – nu invers.
Bilanțul lui von der Leyen în domeniul drepturilor omului a atras critici în timpul primului său mandat pentru că a expus Europa acuzațiilor bine întemeiate de duble standarde și i-a subminat credibilitatea pe scena mondială. Von der Leyen, de exemplu, a cerut pe bună dreptate răspunderea pentru crimele Rusiei din Ucraina, dar nu a reușit luni de zile să condamne crimele autorităților israeliene din Gaza, scrie HRW.
Ea a semnat, de asemenea, un acord cu liderul autoritar al Tunisiei pentru a opri migranții să plece spre Europa, condamnându-i pe aceștia, în esență, la abuzuri și rasism. În cele din urmă, statele membre ale UE și Parlamentul European ar trebui să-i reamintească lui von der Leyen că este atât o obligație din tratat, cât și în interesul UE să se pronunțe și să acționeze împotriva încălcărilor drepturilor omului ca element esențial al politicii sale externe, este concluzia HRW.
Bulgaria și eterna chestiune a drepturilor persoanelor LGBT
Dar o altă ONG importantă, Amnesty International, laudă Bulgaria, după un vot parlamentar de respingere a amendamentelor aduse legii bulgare care ar fi incriminat furnizarea de asistență medicală pentru afirmarea sexului în cazul minorilor.
Astfel, Nayden Rashkov, directorul Amnesty International Bulgaria, a spus:
„Este o mare ușurare faptul că această încercare de a impune amenzi uriașe și chiar pedepse cu închisoarea profesioniștilor din domeniul sănătății care oferă asistență medicală de afirmare a sexului copiilor trans și intersexuali sub vârsta de 18 ani a fost respinsă. Dacă ar fi fost adoptate, aceste modificări la Legea privind protecția copilului ar fi pus Bulgaria în poziția rușinoasă de a fi primul stat membru al UE care ar incrimina acest tip de asistență medicală.
„Votarea acestor amendamente propuse a fost singura opțiune disponibilă deputaților pentru a se asigura că Bulgaria nu a încălcat legislația și standardele internaționale privind drepturile omului. Cu toate acestea, faptul că acestea nu au fost deloc dezbătute ilustrează mediul din ce în ce mai toxic pentru comunitatea LGBTI+ din Bulgaria, încă tulburată de adoptarea recentă a prevederilor legale care interzic ceea ce e numit „propaganda LGBT”.
„Amendamentele homofobe și transfobe adoptate luna trecută au fost un atac direct asupra comunității LGBTI+, agravând un mediu deja ostil. Activiștii LGBTI+ din Bulgaria și cei care lucrează pentru a-i sprijini se confruntă cu atacuri și hărțuiri regulate din partea autorităților publice, politicienilor și persoanelor private. Este vital să stopăm valul în creștere al urii, să punem capăt răspândirii dezinformarii și să asigurăm protecție și sprijin adecvat acestei comunități.”
Iată așadar că, dacă Comisia Europeană poate fi criticată pentru pasivitate, în schimb deseori parlamentele țărilor membre pot remedia ceea ce este perceput ca o nepăsare „de la centru".
Ce spune legea bulgară
Modificările propuse la Legea privind protecția copilului ar fi prevăzut amenzi draconice și/sau pedepse cu închisoarea pentru „oricine dă o rețetă medicală sau desfășoară o activitate medicală cu metode și tehnologii pentru schimbarea sexului biologic al unei persoane sub 18 ani”. De asemenea, ar fi interzis publicitatea acestor activități medicale, precum și partajarea de „informații sau alte materiale cu conținut contrar înțelegerii sexului persoanelor fizice ca fiind o categorie biologică”.
Așa-numita lege a propagandei anti-LGBT (amendamente la Legea învățământului preșcolar și școlar) a fost adoptată la 7 august.
Autor: Dan Alexe
