Revista presei internaționale: Risc major de escaladare a conflictului în Orientul Mijlociu; Bugete de stat controversate pentru 2025
Presa internațională e cu ochii pe situația din Orientul Mijlociu unde armata israeliană a intrat azi dimineață pe teritoriul Libanului, provocând riscuri majore pentru escaladarea conflictului regional. Situația din Ucraina și dezbaterile politice majore din unele țări europene sunt alte subiecte abordate în presa străină.
Tancurile armatei israeliene au intrat în primele ore ale dimineții în sudul Libanului, transmit Al Arabiya și Al Hadath. Potrivit celor două agenții de presă, trupele grupării teroriste Hezbollah s-au retras la rândul lor la cinci kilometri de granița cu Israelul, care desfășoară prima operațiune terestră în interiorul Libanului din 2006. The Times of Israel scrie că aseară târziu, înainte de a intra în Liban, armata israeliană a lansat raiduri aeriene împotriva forțelor Hezbollah care reprezentau o amenințare pentru orașele nordice ale Israelului. Associated Press notează că intrarea Forțelor israeliene în sudul Libanului marchează o escaladare semnificativă a confruntării cu gruparea Hezbollah, care controlează puterea în Liban și e susținută militar și financiar de Iran.
Statele Unite se tem că operațiunea militară a Israelului în Liban se poate transforma într-un conflict mut mai mare și de durată, transmite Axios, citând propriile surse diplomatice. Potrivit acestora, Casa Albă a avertizat că invazia ar putea duce la creștea popularității organizației teroriste Hezbollah în rândul cetățenilor libanezi. În același timp, Washingtonul conștientizează necesitatea oprațiunii militare terestre a Israelului, care vrea să desființeze Hebollah, care îi atacă permanent teritoriul cu rachete, susținând în acest fel gruparea teroristă Hamas din Fâșia Gaza, mai spun sursele Axios.
Lumea se îndreaptă către un conflict total între superputeri, consideră expertul în politică internațională, David Ignatius. Într-un articol pentru The Washington Post autorul amintește că, săptămâna trecută, președintele american Joe Biden, a evitat cererea președintelui ucrainean Vladimir Zelenski de a folosi rachete americane pentru a lovi ținte în adâncul Rusiei. "Suporterii Ucrainei ridiculizează prudența lui Biden, argumentând că este un semn de slăbiciune. Dar această critică este prea dură. Nu ar trebui să ne dorim un cap fierbinte la Casa Albă. Evitând riscul escaladării, Biden a urmat sfatul consilierilor săi din cadrul serviciului de informații și și-a îndeplinit angajamentele oricărui președinte de a reduce amenințarea războiului nuclear”, scrie autorul articolului.
Ucraina nu are nevoie de permisiunea Statelor Unite pentru a lovi ținte din Rusia și își poate folosi cu succes armele proprii pentru a face acest lucru, a declarat în cadrul unui briefing, Președintele Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller. „Ucraina nu are nevoie de permisiunea noastră pentru a riposta împotriva țintelor ruse. Ei sunt o țară suverană și pot folosi armele pe care le creează singuri și sunt foarte multe dacă te uiți la programele pe care le-au pus în aplicare în ultimul timp. Și dacă te uiți la armele pe care le-am furnizat, am clarificat că le-ar putea folosi pentru a riposta împotriva țintelor rusești de peste graniță”, a subliniat Matthew Miller.
Situația din Ucraina rămâne la fel de tensionată, găsirea unei soluții de pace fiind deocamdată imposibilă, scrie Bloomberg. O eventuală încetare a focului în circumstanțele actuale ar slăbi sprijinul pentru Ucraina și ar încuraja Rusia să-și refacă forțele pentru a-și relua atacurile, constată publicația. În aceste condiții, Occidentul are nevoie de un plan mai bun: să consolideze sprijinul pentru apărarea aeriană a Ucrainei, să crească aprovizionarea cu arme a acesteia și să ofere garanții de securitate fiabile, comentează Bloomberg. Fără aceste măsuri, o încetare a focului nu va face decât să-l întărească pe Putin și nu va aduce pacea în Ucraina, subliniază autorul articolului.
Faptul că Rusia nu e dispusă să pună capăt războiului o demonstrează și prevederile bugetului pentru următorii trei ani, scrie Novaya Gazeta Evropa. Potrivit publicației, anul viitor Rusia își va mări cu 30 la sută cheltuielile militare, care reprezintă peste o treime din bugetul țării. Moscova își crește semnificativ cheltuielile militare chiar dacă un asemenea pas epuizează orice posibilitate de bunăstare a populației, conchide Novaya Gazeta Evropa.
Dar într-un război de uzură pe care îl duce în Ucraina, Kremlinul nu prea are de ales decât să cheltuiască mai mult, scrie The New York Times. După mai bine de 31 de luni de război, Rusia trebuie să recruteze și să antreneze militari și să înlocuiască armele și echipamentele. Vladimir Putin a ordonat recent o creștere a forței militare active a Rusiei cu 180.000, la 1,5 milioane, dar unii analiști se îndoiesc că armata ar putea atinge această dimensiune. La sfârșitul lunii iulie, Putin a dublat, de asemenea, bonusul federal de înscriere pentru noii recruți la aproape 4.300 de dolari, semnalând o dificultate crescută în a-i atrage. În aceeași lună, un bonus suplimentar de înscriere în orașul Moscova a ajuns la 20.400 de dolari. Vara aceasta, Moscova a fost acoperită cu afișe care spun că, în medie, un recrut din armată ar primi aproape 56.000 de dolari după un an de serviciu în Ucraina, în condițiile în care salariul mediu în Rusia este de aproximativ 880 de dolari pe lună, notează NYT.
Există și cazuri în care o țară are surplusuri de bani în buget și caută soluții cum să-i folosească. Le Monde dă exemplul unei asemenea probleme bizare cu care se confruntă Guvernul irlandez. Bugetul pentru 2025 urmează să fie pus astăzi în dezbatere, iar Irlanda nu numai că nu are un deficit bugetar, ci este plină de venituri fiscale, scrie publicația. În acest an, surplusul bugetar ajunge la aproximativ 9 miliarde de euro, ceea ce înseamnă 3% din produsul intern brut al țării, precizează Le Monde(PIB). Pe de altă parte, guvernarea evită cu atenție să menționeze originea acestui surplus fiind vorba de bani proveniți din impozitele companiilor internaționale care funcționează pe teritoriul țării, mai scrie Le Monde.
Părinții nou-născuților vor primi o alocație triplă la nașterea copilului de la 1 ianuarie a anului viitor, ca parte a bugetului pentru 2025, relatează Irish Times. Părinții primesc în prezent 140 EUR pe lună în alocație pentru copii, așa că plata propusă pentru „baby boost” va însemna o plată specială unică de 420 EUR plătită după nașterea unui nou-născut, explică publicația. Va exista, de asemenea, o creștere de 15 EUR pe săptămână a prestațiilor de maternitate și paternitate, precum și o creștere de 12 EUR a plăților pentru asistență socială, precizează Irish Times. Alocațiile totale pentru sport ar urma să depășească 230 de milioane de euro, o creștere cu 10% față de anul curent.Totodată, guvernul irlandez se pregătește să livreze un pachet excepțional de aproape 2 miliarde de euro, menit să ajute gospodăriile care se confruntă cu un cost crescut al vieții, ceea ce va fi văzut de mulți ca un buget cadou înainte de alegerile generale, remarcă publicația.
Bulgaria riscă să piardă miliarde de euro din bugetul UE, din cauza haosului parlamentar creat de partidul pro-rus Renașterea, titrează Euractiv. În timp ce Parlamentul de la Sofia trebuia să adopte modificările mult așteptate ale Comisiei Europene la Foaia de parcurs pentru neutralitatea climatică, parlamentarii pro-ruși au blocat tribuna centrală și au rupt cablurile de la sistemul de sunet. Scandalurile zgomotoase și comportamentul agresiv al partidelor radicale pro-ruse și populiste au împiedicat parlamentul bulgar să adune majoritatea necesară pentru a adopta legislația cheie de care depind miliarde de euro în plățile Planului de redresare și rezistență, conchide Euractiv.
Guvernul suedez ia în considerare interzicerea la nivel național a cerșetoriei, titrează Politico. Interzicerea cerșetoriei, cauzată mai ales de fluxul de migranți, a fost una dintre promisiunile electorale inițiale ale Partidului Democrat din Suedia, care, împreună cu cele trei partide de dreapta din coaliția de guvernare, a câștigat o majoritate fragilă la alegerile naționale din 2022, precizează Politico.
