Corespondență // NATO: sfârșitul deceniului Stoltenberg, începutul erei Rutte
Marți, 1 octombrie 2024, olandezul Mark Rutte a preluat funcția de secretar general al NATO, de la Bruxelles, succedându-i norvegianului Jens Stoltenberg, al cărui mandat s-a încheiat după exact un deceniu. Încă de la fondarea Alianței, în urmă cu trei sferturi de secol, s-a decis o dată pentru totdeauna că liderul politic al Alianței, secretarul general, va fi întotdeauna un civil european, în vreme ce șeful militar va fi un american.
Statele Unite vor trebui de acum înainte acum să se obișnuiască cu ideea că noul șef civil al NATO este un pro-european convins, fost premier al unei țări fondatoare a Uniunii Europene: Mark Rutte.
Din cei 14 lideri civili ai NATO de la fondarea Alianței în urmă cu trei sferturi de secol si până acum, patru, incluzându-l și pe Mark Rutte, au provenit din Olanda. Modalitățile alegerii unui șef al NATO au fost întotdeauna extrem de complexe. Înainte, alegerea secretarului general al Alianței coincidea și cu amețitoarele negocieri pentru înaltele posturi din UE (Comisie, Consiliu etc.). Secretarul general al NATO trebuie să fie un civil european (în vreme ce comandantul suprem al forțelor NATO din Europa trebuie să fie un general american, cartierul general militar fiind situat la Mons, tot în Belgia).
Chiar dacă Organizația Tratatului Nord Atlantic este cu totul distinctă de Uniunea Europeană, era admis tacit, până în 2014, că țara care își plasează un secretar general al NATO trebuie să aibă mai puține pretenții la un post mare în UE.
Pentru a evita asta, la marile negocieri din 2014, toată lumea a acceptat tacit un non-european, norvegianul Jens Stoltenberg (Norvegia nu este membră în UE), astfel încât acel post să nu intre în pachetul târguielilor europene. La fel, Stoltenberg a fost ulterior prelungit până anul acesta, din nou pentru a evita ca postul lui să devină un jeton în târguielile europene.
Acum, însă, odată cu Mark Rutte, conducerea Alianței îi revine unui pro-european convins care nu are avea nimic împotriva creării unei armate a Uniunii Europene, ceea ce până acum era un tabù, inițiativa fiind văzută ca o încercare de a dedubla inutil structurile militare și cheltuielile. Prioritățile noului șef civil al NATO
La fel ca Stoltenberg, care a servit un deceniu la cârma alianței militare, Rutte este cunoscut pentru talentul său de a ajunge la compromisuri politice dificile. La început, Rutte este așteptat să călătorească destul de mult în capitalele cheie ale NATO.
Mai este mult timp până atunci, dar el va trebui să înceapă și pregătirile pentru summitul NATO din 24-26 iunie 2025, în orașul său natal, Haga. Pentru a-și consolida poziția în cadrul organizației militare, este important ca summitul să fie un succes. În fruntea agendei sale, sunt trei subiecte pe care se așteaptă să le abordeze: apărarea colectivă a NATO, sprijinul pentru Ucraina și o nouă strategie în legătură cu Rusia.
Niciunul dintre aceste subiecte nu este nou; de fapt, predecesorul său Stoltenberg și-a petrecut o mare parte din timp luptându-se cu aceleași provocări.
Rutte se bucură însă de relații strânse cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și, în calitate de prim-ministru olandez, a ajutat la trimiterea avioanelor de luptă F-16 în Ucraina și a asigurat aplicarea unor sancțiuni economice mai puternice ale UE împotriva Moscovei.
Autor: Dan Alexe