Revista presei internaționale: Retragerea forțelor ucrainene din Vuhledar; Risc de război general în Orientul Mijlociu
Presa internațională descrie evoluția războiului ruso-ucrainean, semnalând situația din ce în ce mai dificilă pentru armata ucraineană, care a pierdut controlul asupra unui oraș strategic important din estul țării. Potrivit publicațiilor străine, extrem de alarmantă rămâne și situația din Orientul Mijlociu, unde Israelul se pregătește să riposteze după atacurile masive cu rachete ale Iranului la care a fost supus în seara zilei de marți. Pe fondul amenințărilor provocate de cele două mari conflicte militare la adresa securității globale, Uniunea Europeană și Marea Britanie își consolidează relațiile, scrie presa internațională.
Kyivindependent comentează retragerea forțelor ucrainene din orașul Vuhledar din sudul regiunii estice, Donețk. Publicația citează date dintr-un comunicat al armatei ucrainene, care precizează că a fost nevoită să-și retragă soldații și echipamentele militare din orașul pe care Rusia încearcă să-l cucerească de opt luni de zile. Unitățile de apărare ale Ucrainei din oraș au rămas epuizate după ce Rusia a trimis în ultima perioadă rezerve semnificative în zonă, atacând toate flancurile, notează Kyivindependent. Acum, forțele ucrainene s-au retras, ocupând poziții mai bune pentru viitoarele operațiuni militare în această parte a frontului, scrie publicația.
Vuhledar este un oraș minier situat la o înălțime strategică, ceea ce a permis forțelor ucrainene să-l apere cu succes timp de mai bine de doi ani, până când trupele ruse l-au distrus și au reușit să-l ocolească pe flancurile sudice și vestice, notează Politico.
Pierderea orașului Vuhledar este un semn al presiunii tot mai mari asupra frontului principal de est al Ucrainei, scrie The Wall Street Journal. Pierderea orașului arată că Ucraina se confruntă cu probleme din ce în ce mai mari pe câmpul de luptă, constată publicația americană. Situația rămâne extrem de dificilă și în alte zone ale liniei frontului, subliniază The Wall Street Journal. Armata rusă se află la câțiva kilometri de Pokrovsk – un alt oraș strategic din regiunea Donețk și exercită presiune asupra altor două localități din estul Ucrainei - Chasiv Yar și Toretsk, aflate de asemenea în zone relativ înalte.
Războiul ruso-ucrainean, dar și cel din Orientul Mijlociu, sunt subiecte prioritare aflate pe agenda discuțiilor purtate la Bruxelles de premierul Marii Britanii Keir Starmer și președintele Comisiei Europene Ursua von der Leyen, relatează Euractiv. În timpul întâlnirii de ieri, cei doi oficiali au remarcat necesitate de a reseta relațiile dintre Uniunea Europeană și Marea Britaniei pentru a-și consolida forțele pe fondul amenințărilor provocate de cele două mari conflicte militare la adresa securității globale, scrie publicația.
În timpul primei sale vizite la Bruxelles de la câștigarea alegerilor din Marea Britanie din iulie, Starmer și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au declarat că vor fi organizate în mod regulat summituri pentru a consolida cooperarea dintre Regatul Unit și UE, notează Bloomberg. Mișcarea semnifică încălzirea relațiilor, administrația lui Starmer încearcând să repare daunele cauzate de ani de animozitate după Brexit, remarcă agenția.
The Guardian face referire la promisiunea premierului britanic de a întoarce după Brexit pagina în relația Regatului Unit cu UE, în ciuda diferențelor cu Bruxelles-ul cu privire la propunerile pentru o schemă europeană de mobilitate a tinerilor, asupra căreia deocamdată nu există consens. Reuters precizează că Londra se opune propunerii executivului de la Bruxelles de a le permite cetățenilor UE care au între 18 și 30 de ani să locuiască în Marea Britanie și tinerilor britanici să rămână în UE până la patru ani de zile. Și asta în condiile în care Regatul Unit nu vrea să revină la libera circulație a cetățenilor după ce Marea Britanie a decis să părăsescă Uniunea Europeană în urmă cu câțiva ani.
Novaya Gazeta Evropa scoate în evidență trei proiecte de lege împotriva migranților aprobate de guvernul rus. Dacă vor fi adoptate de Duma de Stat și semnate de președintele Vladimir Putin, șederea ilegală în Rusia va fi recunoscută ca factor agravant în săvârșirea infracțiunilor, iar pedeapsa pentru falsificarea documentelor și facilitarea migrației ilegale va fi înăsprită, scrie ziarul. Ministerul Afacerilor Interne de la Moscova promite să lanseze un registru pentru monitorizarea imigranților ilegali în martie 2025, relevă Novaya Gazeta Evropa. Între timp, autoritățile ruse folosesc migranții pentru propriile nevoi și, în special, îi recrutează pentru războiul din Ucraina, iar asta e singura șansă pentru ei ca să nu fie deportați sau trimiși la închisoare, conchide publicația.
The Times of Israel, semnalează că atacurile aeriene reciproce între israelieni și iranieni riscă să ducă la un război general în Orientul Mijlociu. Publicația enumără mai multe ținte pe care le-ar putea lovi armata israeliană după ce în seara zilei de marți, Iranul a lansat aproape 200 de rachete asupra Israelului ca răspuns la lichidarea liderului grupării libaneze Hezbollah Hassan Nasrallah. The Huffington Post presupune că în replică, Israelul ar putea ataca infrastructură strategică a Iranului care sprijină militar organizația Hezbollah, inclusiv bazele Gardienilor Revoluției, trupele de elită ale regimului de la Teheran. Porturile iraniene unde se desfășoară activități comerciale și militare sunt alte potențiale ținte tactice, mai scrie , scrie The Huffington Post.
Associated Press îl citează pe Președintele SUA, Joe Biden, care a declarat miercuri că nu va sprijini o lovitură israeliană asupra site-urilor legate de programul nuclear al Teheranului, ca răspuns la atacul cu rachete al Iranului asupra Israelului. Comentariile lui Biden au venit după ce el și colegii lideri ai Grupului celor Șapte din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Regatul Unit au vorbit prin telefon despre coordonarea noilor sancțiuni împotriva Iranului, precizează agenția de presă. SUA și aliații se străduiesc să împiedice extinderea conflictului din Orientul Mijlociu – declanșat de militanții Hamas susținuți de Iran în atacul din Gaza din 7 octombrie asupra Israelului.
Ministrul israelian de externe, Israel Katz, l-a declarat „persona non grata” pe secretarul general al ONU, Antonio Guterres, interzicându-i să intre în țară, relatează AFP. Potrivit agenției de presă, decizia a fost luată deoarece Guterres evită să condamne atacurile iraniene asupa Israelului și încă nu a denunțat masacrul comis de Hamas împotriva cetățenilor săi la 7 octombrie anul trecut.
