Corespondență // Aderarea la UE: europarlamentarii vor discuta un sprijin sporit Chișinăului pentru a combate influența rusă înainte de referendum
Noul Parlament European se reunește în ședință plenară săptămâna aceasta, iar printre principalele puncte aflate pe agendă se numără și o propunere de rezoluție privind întărirea capacității Republicii Moldova de a rezista în fața ingerinței Rusiei înaintea viitoarelor alegeri prezidențiale și a referendumului constituțional privind integrarea în UE.
Textul rezoluției, care va fi votat cu prioritate, constată că „Federația Rusă a folosit provocarea, dezinformarea, finanțarea ilegală a partidelor politice, atacurile cibernetice și alte mijloace hibride pentru a submina stabilitatea, suveranitatea, ordinea constituțională și instituțiile democratice ale Republicii Moldova”. Republica Moldova a luat măsuri pentru a combate ingerința Rusiei, inclusiv prin interzicerea partidelor politice pro-ruse, sancționarea oligarhilor, suspendarea instituțiilor media care răspândesc dezinformarea sau creșterea controalelor vamale.
Rusia a fost de altfel implicată și în eforturile de a interveni în procesele electorale ale Republicii Moldova, sprijinind direct oligarhul moldovenesc fugar Ilan Șor și coordonând cu serviciile secrete ruse pentru a influența rezultatul alegerilor prezidențiale din octombrie 2024 din Moldova și referendumului constituțional privind aderarea la UE.
Pe 24 aprilie 2023 deja, UE a înființat Misiunea de parteneriat în Moldova în cadrul politicii comune de securitate și apărare, cu obiectivul de a spori rezistența sectorului de securitate în domeniile gestionării crizelor, amenințărilor hibride și combaterii manipulării și interferențelor informațiilor străine. Anul acesta, pe 21 mai 2024, Moldova a devenit prima țară care a semnat un parteneriat de securitate și apărare cu UE, care va sprijini consolidarea cooperării în domeniul politicii de securitate și apărare dintre UE și Chișinău.
Ce va conține proiectul de rezoluție al Parlamentului UE
În proiectul de rezoluție, li se va cere eurodeputaților să-și reafirme angajamentul față de viitoarea aderare a Republicii Moldova, ceea ce ar constitui o investiție geostrategică într-o Europă unită și puternică; rezoluția mai invită Comisia Europeană să accelereze finalizarea procesului de examinare bilaterală, care va permite organizarea rapidă a următoarelor conferințe interguvernamentale.
Rezoluția condamnă apoi creșterea activităților rău intenționate, a interferențelor și a războiului hibrid desfășurate de Federația Rusă în subminarea și subminarea procesului electoral democratic, a stabilității și a suveranității Republicii Moldova înaintea alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional privind integrarea în UE.
Textul propus solicită UE și statelor sale membre să se asigure că Republicii Moldova îi este oferită toată asistența necesară pentru a-și consolida mecanismele instituționale și capacitatea acesteia de a răspunde amenințărilor hibride, de a contracara dezinformarea și atacurile cibernetice; subliniază importanța Misiunii de parteneriat a UE în Republica Moldova (EUPM Moldova) în consolidarea rezilienței sectorului de securitate al Republicii Moldova în domeniul gestionării crizelor și al amenințărilor hibride, inclusiv securității cibernetice și combaterea manipulării și interferențelor informațiilor străine; (FIMI) și solicită prelungirea mandatului său.
Textul încurajează UE și statele sale membre să sprijine în mod activ Republica Moldova în combaterea dezinformării, a amenințărilor hibride, a atacurilor cibernetice și a interferențelor rusești cu mai multe fațete; subliniază importanța deosebită a combaterii falsificării și instrumentalizării istoriei de către Rusia, care subliniază interferența sa malignă în Republica Moldova și este folosită pentru a justifica războiul său de agresiune împotriva Ucrainei și amenințările sale de agresiune ulterioară împotriva altor state; consideră că aceasta ar trebui să includă consolidarea capacității Republicii Moldova de a combate dezinformarea, consolidarea infrastructurii sale de securitate cibernetică, îmbunătățirea rezistenței împotriva influenței externe maligne, asigurarea unui mediu sigur și democratic; solicită un sprijin sporit pentru Centrul de Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării din Moldova.
Se mai solicită UE și statelor sale membre să sporească asistența financiară și tehnică acordată Republicii Moldova pentru a facilita procesul de integrare rapidă și eficientă a țării în UE; recomandă crearea unor instrumente robuste și flexibile, adaptate nevoilor specifice ale Moldovei, pentru a aborda eficient provocările sale economice și structurale, asigurându-se că țara rămâne rezistentă și capabilă să implementeze reformele necesare pe calea sa de aderare la UE și asigurându-se că este finanțată în mod adecvat; În acest sens, solicită Comisiei Europene să includă Republica Moldova în Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA III) și să acorde prioritate finanțării țărilor candidate în propunerea sa pentru următorul cadru financiar multianual (2028-2034), asigurând calea către aderarea la UE.
Se consideră că este nevoie de o contribuție financiară sporită din partea Facilității europene pentru pace pentru a îmbunătăți în continuare capacitățile de apărare ale Republicii Moldova, cu un accent deosebit pe sistemele de apărare aeriană, mobilitate și transport, comandă și control, război electronic și logistică.
Semnatarii proiectului de rezoluție, proveniți în special din PPE, salută aderarea Republicii Moldova la programele UE precum EU4Health, Orizont Europa, LIFE, FISCALIS, Facilitatea Conectarea Europei, Programul Pieței Unice, Europa Digitală, Europa Creativă, Mecanismul Uniunii de Protecție Civilă (UCPM), Acordul de achiziții comune pentru achiziții medicale contramăsuri, Programul Ocuparea Forței de Muncă și Inovare Socială (EaSI), Programul Interreg NEXT Bazinul Mării Negre 2021-2027, Programul Interreg Regiunea Dunării 2021-2027 și Programul Interreg NEXT România-Republica Moldova 2021-2027 și Erasmus Mundus; sprijină includerea Republicii Moldova în inițiativa „Roam Like at Home”.
În final, proiectul de rezoluție invită Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă să îmbunătățească comunicarea strategică despre UE în Republica Moldova; invită Comisia și statele membre să sprijine în continuare alfabetizarea media și independența mass-media în Republica Moldova, precum și să sprijine consolidarea digitală a infrastructurii sale critice și înlocuirea sistemelor TIC de origine rusă; apoi: încredințează Președintelui sarcina de a transmite rezoluția Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Guvernului și Parlamentului Republicii Moldova, Federației Ruse, Națiunile Unite, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa și Consiliul Europei.
Moldova și statutul de „țară candidată”
Pe 3 martie 2022, Republica Moldova a solicitat aderarea la UE, iar pe 17 iunie 2022, Comisia Europeană și-a prezentat avizele cu privire la cererile depuse de Ucraina, Georgia și Moldova, Chișinăul și Kievul obținând o perspectivă europeană pe 23 iunie 2022.
Comisia Europeană a evidențiat nouă pași pe care Moldova trebuie să îi urmărească în raportul său privind pachetul de extindere pentru 2023, care a fost prezentat pe 8 noiembrie 2023, care recomandă deschiderea negocierilor de aderare, cu condiția ca reformele rămase în justiție, anticorupție și dezoligarhizare să fie realizate; Consiliul European a decis să deschidă negocierile de aderare la 14 decembrie 2023, iar prima conferință interguvernamentală care a lansat oficial aceste negocieri a avut loc pe 25 iunie 2024.
Pe lângă toate ajutoarele financiare și tehnice mai mult sau mai puțin cifrabile, UE a impus sancțiuni în 2023 oligarhilor moldoveni cheie și simpatizanților pro-ruși, precum Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc, Igor Ceaika, Gheorghe Cavcaliuc și Marina Tauber.
Autor: Dan Alexe
