Revista presei internaționale: Lovituri aeriene reciproce între Rusia și Ucraina; Un cadou neobișnuit de ziua lui Vladimir Putin din partea hackerilor ucraineni
Presa internațională relatează despre noi lovituri aeriene reciproce lansate în prima zi a săptâmânii de armatele Rusiei și Ucrainei. Mai multe publicații descriu masivul atac cibernetic la care au fost supuse principalele posturi de televiziune ale Federației Ruse. Presa străină are în vizor și agenda noii sesiuni a Parlamentului European, care urmează să voteze o rezoluție privind ingerința Rusiei în alegerile prezidențiale din Republica Moldova.
Parlamentul European s-a reunit ieri în sesiune plenară la Strasbourg, relatează agențiile de presă. Potrivit AFP, azi europarlamentarii vor evalua escaladarea violențelor din Orientul Mijlociu. Joi, 10 octombrie, legislatorii europeni urmează să voteze o rezoluție privind ingerința Rusiei în alegerile prezidențiale din Republica Moldova, notează agenția de presă. În contextul scrutinului programat pe 20 octombrie, concomitent cu organizarea referendumului privind aderarea statului la Uniunea Europeană, oficialii de la Chișinău sunt îngrijorați de atacurile hibride ale Rusiei menite să pună piedici integrării europene a Republicii Moldova, conchide AFP.
Presa internațională descrie consecințele atacurilor aeriene reciproce lansate ieri de armatele Rusiei și Ucrainei. Potrivit agenției Reuters, o rachetă hipersonică rusească a lovit, luni dimineață „zona” unei importante baze aeriene din regiunea Hmelnițki din vestul Ucrainei. Publicația atrage atenția că forțele aeriene ucrainene au confirmat informația, chiar dacă nu obișnuiesc să dezvăluie daunele aduse țintelor sale militare. Nu au fost raportate pagube, scrie Reuters, dar relevă că atacul a survenit după ce autoritățile din Olanda și-au anunțat intenția de livra Ucrainei noi avioane americane F-16 pentru a face față agresiunii militare ruse.
Publicațiile străine au relatat că de cealaltă parte, că Ucraina a lovit cu drone un mare depozit petrolier din orașul Feodosia, aflat pe teritoriului peninsulei Crimeea ocupate de Rusia. Potrivit BBC, au luat foc mai multe rezervoare cu petrol. Serviciul britanic de presă precizează că „Terminalul Feodosia este cel mai mare din Crimeea în ceea ce privește transbordarea produselor petroliere, utilizate, printre altele, pentru a satisface nevoile armatei ruse de ocupație.
Kyivpost transmite că ieri, hakerii ucraineni i-au făcut un cadou neobișnuit președintelui rus Vladimir Putin cu ocazia zilei lui de naștere. Aceștia au efectuat un atac cibernetic blocând transmisiunile online ale televiziunii și radiodifuziunii de stat ale Rusiei, notează publicația. În plus a fost șters tot conținutul de pe servere, inclusiv copiile de rezervă. Surse guvernamentale de la Kiev, citate de agenția Reuters, au confirmat că în spatele atacurilor cibernetice au stat hakeri ukraineni, care au vrut să-l sfideze în mod demonstrativ pe președintele rus Putin, chiar în ziua în care a împlinit 72 de ani.
În aceeași zi, copiii din multe școli și grădinițe din Rusia au fost obligați să îi ureze președintelui Putin aniversare fericită, informează The Moscow Times. Publicația a identificat pe rețelele sociale flash mob-uri asemănătoare, organizate în cel puțin 11 regiuni rusești. Site-ul independent de știri Vyorstka a scris că cel puțin 30 de școli au postat videoclipuri de felicitare pe paginile lor de pe rețeaua VKontakte.
Oparte din reședința de vară a lui Vladimir Putin a fost demolată, liderul rus aparent din ce în ce mai reticent să viziteze proprietatea de la Marea Neagră din cauza pericolelor reprezentate de atacurile cu drone ucrainene, transmite Newsweek. Instituția independentă de investigație rusă Proekt (Proiect) face trimitere la imaginile din satelit potrivit cărora clădirea principală a proprietății Bocharov Ruchey din Soci a fost demolată între februarie și martie, lăsând o groapă și echipamente de construcție în locul ei. Proprietatea este situată la aproximativ 260 de mile sud de ceea ce a fost numit „Palatul lui Putin”, un sit de un miliard de dolari care a intrat în atenția publicului larg în 2021 într-un film al Fundației Anti Corupție (FBK) a fostului lider al opoziției Alexei Navalnîi . Putin și Kremlinul au negat că palatul îi aparține.
Numărul crimelor săvârșite în Rusia de către cei care s-au întors de pe frontul din Ucraina continuă să crească, semnalează publicația Meduza. Potrivit acesteia, în regiunea Saratov a Federației Ruse a fost înregistrat un nou caz de omor înfăptuit de un fost inculpat, eliberat pentru că a acceptat să lupte pentru o anumită perioadă în Ucraina. Revenit de pe front, bărbatul de 35 de ani și-a înjunghiat concubina, care refuzase să mai mențină relații cu el. Meduza subliniază că autoritățile ruse continuă să recruteze prizonieri în rândurile armatei sale pentru a lupta în Ucraina. Unii dintre aceștia săvârșesc noi crime după ce se întorc de pe front, notează publicația precizând că numărul lor a ajuns la 246 în cei peste doi ani și jumătate de război la scară largă. La crimele săvârșite de aceștia se adaugă altele înfăptuite de aproximativ 180 de foști militari ruși fără antecedente penale. În total, în urma crimelor comise de soldații ruși reveniți pe front, au murit sub 250 de persoane și aproape tot atâtea au fost grav rănite, rezumă Meduza.
Condamnat în Statele Unite pentru trafic de arme și extrădat în Rusia în schimbul eliberării unei baschetbaliste americane, cetățeanul rus Viktor Bout, a revenit la vechea îndeletnicire livrând din nou armament. Sunt dezvăluiri făcute de ziariștii de la The Wall Street Journal care fac referire la informațiile obținute din partea mai multor diplomați, inclusiv din Europa. Potrivit acestora, în august, Bout a încheiat la Moscova un acord prin care s-a angajat să livreze automate Kalashnikov și alte tipuri de armament rebelilor Houthi din Yemen – una dintre grupările susținute de Iran care lansează sporadic atacuri aeriene atât asupra Israelului, cât și asupra navelor comerciale care intră în Marea Roșie. Sursele Wall Street Journal afirmă că livrările de arme ar urma să înceapă deja în această lună. Mai multe publicații scriu că articolul a provocat reacții dure din partea conducerii de la Moscova care a acuzat publicația WSJ de falsuri promovate pentru discreditarea Rusiei.
The New York Times descrie măsurile luate de autoritățile chineze pentru a promova așa-numita nouă cultură a fertilității, după ce China a cedat Indiei titlul de cea mai populată țară de pe planetă. Pe măsură ce economia Chinei s-a dezvoltat, partidul s-a retras oarecum, deși nu a renunțat cu totul la autoritate, hotărând în 2021 că cuplurile ar putea avea trei copii . Pentru a înțelege cum arată aceste eforturi, The New York Times a vizitat mai multe maternități, în mai multe cartiere în care oficialii și-au evidențiat încercările de a promova fertilitatea. Din cele 10 femei cu care au vorbit reporterii, șapte au spus că au fost întrebate de oficialități dacă plănuiesc să aibă copii. Oficialii nu merg doar din ușă în ușă pentru a întreba femeile despre planurile lor. Ei au colaborat cu universități pentru a dezvolta cursuri despre „o viziune pozitivă asupra căsătoriei și a nașterii”. La adunările politice de mare profil, oficialii răspândesc mesajul oriunde pot. Pentru unii, este de-a dreptul invaziv; pe rețelele de socializare, femeile s-au plâns că au fost abordate de oficiali din cartier, inclusiv unele despre care au spus că au apelat pentru a întreba data ultimului ciclu menstrual. Campania de fertilitate este, de asemenea, o reamintire a faptului că Partidul Comunist Chinez are o istorie lungă de a-și impune voința asupra deciziilor de reproducere ale oamenilor, amintește NYT. Timp de decenii, începând cu anii 1970, a impus o politică a copilului unic, uneori brutal. Oficialii au amendat cuplurile care au avut sarcini neautorizate și chiar au forțat unele femei să facă avorturi.
