Parlamentul European cere Rusiei să pună capăt amestecului în alegerile din R. Moldova
Parlamentul European a adoptat, așa cum se aștepta, miercuri, rezoluția prin care i se cere pe un ton ferm Moscovei să înceteze încercările de a bloca traiectoria europeană a Republicii Moldova.
Rezoluția, adoptată cu 508 voturi pentru, 53 împotrivă și 104 abțineri, condamnă cu vehemență tentativele de ingerință și operațiunile hibride ale Rusiei, ce au devenit mai agresive în ajunul alegerilor prezidențiale și al referendumului constituțional privind aderarea la UE, scrutine electorale ce vor avea loc pe 20 octombrie. Eurodeputații au scos în evidență rolul intermediarilor pro-ruși, inclusiv oligarhi moldoveni și grupul de presă Russia Today – companie finanțată de Kremlin, în punerea la punct a unor mecanisme de fraudare a voturilor, acțiuni cibernetice și război informațional. Aceștia solicită statelor membre să se asigure că Republica Moldova beneficiază de toată asistența necesară pentru consolidarea instituțiilor, astfel încât țara să facă față amenințărilor hibride.
Acțiuni de destabilizare ale Rusiei în Republica Moldova
Potrivit deputaților, Serviciul de Securitate și Informații din Republica Moldova au anunțat că Rusia finanțează campania „nu” cu aproximativ 100 de milioane de euro pentru grupurile politice pro-ruse și răspândește dezinformarea pe rețelele sociale pentru a semăna îndoieli cu privire la legitimitatea procesului electoral; tot așa, în 2023, serviciile de informații ucrainene au raportat că au interceptat un plan al Rusiei de a organiza o lovitură de stat și de a o înlătura pe președinta Maia Sandu. Pe 3 octombrie 2024, autoritățile moldovenești au descoperit o schemă de fraudă a votului la scară largă, finanțată de oligarhul fugar Ilan Șor, care a transferat 15 milioane de dolari către 130.000 de moldoveni, ca parte a unei operațiuni de mită electorală. Condamnând aceste acțiuni, Parlamentul solicită Rusiei să respecte independența Republicii Moldova, să înceteze destabilizările și să retragă forțele militare de pe teritoriul țării. În plus, acesta reiterează apelurile anterioare pentru distrugerea tuturor munițiilor depozitate în comuna Cobasna, aflată în regiunea transnistreană.
Deputații cer sancțiuni suplimentare pentru politicienii care destabilizează Republica Moldova
Pe fundalul unei ingerințe tot mai agresive a Rusiei în Republica Moldova, Parlamentul European solicită Consiliului să adopte sancțiuni suplimentare ale UE împotriva celor care subminează suveranitatea acestei țări. De asemenea, deputații îndeamnă țările care găzduiesc fugari moldoveni precum Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc să-i extrădeze în Republica Moldova pentru a fi judecați.
Textul reiterează apoi apelul adresat autorităților ruse de a respecta independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova și de a înceta provocările și încercările sale de a destabiliza țara și de a submina ordinea constituțională și instituțiile democratice ale Republicii Moldova; își reiterează apelurile adresate Rusiei de a-și retrage forțele și echipamentele militare de pe teritoriul Republicii Moldova, de a asigura distrugerea completă a tuturor munițiilor și echipamentelor din depozitul Cobasna sub supraveghere internațională și de a sprijini rezolvarea pașnică a conflictului transnistrean, în conformitate cu principiile dreptului internațional și cu cele din 1999 Declarația la Summit-ul de la Istanbul a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.
Se consideră de asemenea că este nevoie de o contribuție financiară sporită din partea Facilității europene pentru pace pentru a îmbunătăți în continuare capacitățile de apărare ale Republicii Moldova, cu un accent deosebit pe sistemele de apărare aeriană, mobilitate și transport, comandă și control, război electronic și logistică.
Contextul geopolitic
UE a impus anterior sancțiuni împotriva oligarhilor moldoveni și politicienilor pro-ruși precum Ilan Șor, Vladimir Plahotniuc, Igor Ceaika, Gheorghe Cavaliuc și Marina Tauber. Republica Moldova a depus cererea de aderare la UE în martie 2022 și a primit statutul de țară candidată în iunie 2022. În decembrie 2023, Consiliul European a decis, în unanimitate, deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova.În aceeași zi cu procesul electoral din Republica Moldova, Georgia organizează pe 20 octombrie alegeri parlamentare. Date fiind tendințele tot mai autoritare și proruse ale guvernului de la Tbilisi, situația din cele două țări este urmărită cu mare îngrijorare de la Bruxelles.
Autor: Dan Alexe