Revista presei // Cum circulă banii și cum sunt recrutați susținătorii lui Ilan Șor, într-o strategie destinată să submineze cursul european al țării
Cum circulă banii și cum sunt recrutați susținătorii lui Ilan Șor, într-o strategie destinată să submineze cursul european al țării; Portretul alegătorului tipic din Moldova și opiniile experților privind importanța participării la referendumul din 20 octombrie. Acestea sunt principalele titluri ale presei, trecute în revistă.
Ziarul de Gardă a publicat o investigație care dezvăluie, cu ajutorul unei camere ascunse, modul în care circulă banii și cum sunt recrutați susținătorii lui Ilan Șor, în cadrul unei strategii menite să submineze cursul european al țării. Miza este compromiterea referendumului din 20 octombrie și susținerea unui candidat legat de Șor, care va fi anunțat cu o zi înainte de vot. Reportera ZdG, a acționat sub identitate falsă timp de trei luni, participând la protestele organizate de echipa lui Șor. De asemenea, reporterului i-a fost deschis un cont bancar în Rusia folosind date fictive. Reportera ZdG a primit 15.000 de ruble rusești, echivalentul a aproximativ 2.700 de lei. Cu toate acestea, suma finală a fost mai mică, deoarece au fost aplicate comisioane atât de către băncile implicate în tranzacții, cât și de către persoanele fizice care o coordonau. În luna octombrie, pe același cont au fost transferate încă 15.000 de ruble.
Newsmaker a realizat un portret al alegătorului tipic din Moldova, bazat pe datele Comisiei Electorale Centrale referitoare la alegerile prezidențiale din 2020. Astfel, alegătorul tipic are între 50 și 70 de ani, provine din nordul țării și locuiește într-un oraș. Analiza relevă că la vot participă mai multe femei decât bărbați, o tendință care se menține la toate alegerile naționale din 2014 încoace. La ultimele alegeri prezidențiale din 2020, 53,42% dintre alegători au fost femei, în timp ce bărbații au reprezentat 46,58%.
Promo-LEX a identificat cel puțin 30 de cazuri de utilizare a resurselor administrative în sprijinul alegerilor din 20 octombrie, srie tv8.md. Majoritatea acestor cazuri sunt legate de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și candidata la prezidențiale, Maia Sandu. În replică, purtătoarea de cuvânt a PAS, Adriana Vlas, a declarat că nu au fost înregistrate încălcări. Promo-LEX a semnalat 21 de cazuri de agitație electorală desfășurată de funcționari publici în timpul programului de lucru, dintre care majoritatea (19 cazuri) au fost legate de PAS și Maia Sandu. Acestea includ prezența oficialilor locali și funcționarilor bugetari la evenimente de campanie și distribuirea materialelor de propagandă electorală.
Alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din acest an constituie un test esențial pentru viitorul pro-european al Republicii Moldova, afirmă experții de la New Strategy Center. TVR Moldova notează că cercetătorii consideră că alegerile vor influența nu doar direcția strategică a țării pentru următorii ani, ci și percepția internațională a Moldovei. Există, însă, riscul ca un rezultat neclar sau o participare redusă să intensifice instabilitatea politică și să pună în pericol procesul de integrare europeană. Experții avertizează că, în cazul în care referendumul nu va fi validat din cauza numărului insuficient de votanți, Moscova ar putea folosi acest argument pentru a susține că parcursul european nu este dorit de populație și se va pregăti pentru alegerile de anul viitor.
IPN informează că mulți alegători au descoperit că nu sunt incluși în listele electorale de bază pentru alegerile din 20 octombrie. În încercarea de a înțelege motivele, aceștia au aflat că datele lor personale au fost folosite fără consimțământul lor pentru înregistrarea prealabilă în Federația Rusă. Președinta Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, a menționat că au existat suspiciuni încă din timpul procesului de înregistrare, în special atunci când numărul solicitărilor pentru Rusia a crescut semnificativ. S-a observat că zeci de cereri proveneau de la o singură adresă de e-mail.
Biroul Politici de Reintegrare (BPR) a reacționat la declarațiile așa-zisului ministru de externe de la Tiraspol, referitoare la organizarea referendumului din 20 octombrie, scrie Moldova 1. Reprezentanții BPR subliniază că, în ultimele săptămâni, Tiraspolul a impus restricții suplimentare privind accesul reprezentanților partidelor politice, jurnaliștilor și oamenilor de cultură din dreapta Nistrului, cu scopul de a limita interacțiunea acestora cu cetățenii din regiunea transnistreană. De asemenea, Tiraspolul nu a acceptat solicitarea BPR de a permite accesul reprezentanților comisiilor electorale cu urna mobilă în raioanele de Est în ziua desfășurării referendumului.
