Revista presei internaționale: Perspectivele Planului pentru victoria Ucrainei; Cum și de ce propaganda rusă este eficientă în Occident
Presa internațională comentează pe larg prevederile planului victoriei împotriva Rusiei prezentat în Parlamentul de la Kiev de peședintele ucrainean Volodimir Zelenski. Mai multe publicații descriu felul în care funcționează propaganda rusă în țările occidentale, în timp ce Uniunea Europeană pregătește măsuri pentru a o combate.
Planul pentru victoria Ucrainei conține cinci puncte și e menit să forțeze Rusia să accepte negocieri pentru o pace dreaptă. Potrivit lui Zelenski, sprijinul aliaților occidentali ai Ucrainei pentru aplicarea planului va permite încheierea războiului cel târziu până la sfârșitul anului viitor.
Cinci puncte conține planul victoriei împotriva Rusiei prezentat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski în Parlamentul de la Kiev, transmite BBC. Potrivit serviciului britanic de presă, primul punct se referă la necesitatea de a invita neîntârziat Ucraina să adere la NATO. Al doilea punct presupune continuarea operațiunilor militare pe teritoriul Rusiei, inclusiv anularea interdicției de a ataca cu arme occidentale teritoriul statului agresor. Cel de-al treilea punct, prevede măsuri strategice de descurajare non-nucleare, pentru a proteja țara de orice amenințare militară din partea Rusiei. Al patrulea punct presupune dezvoltarea potențialului economic al Ucrainei și cel de-al cincilea e conceput pentru perioada postbelică. Astfel, după război, armata ucraineană își poate folosi experiența pentru a consolida apărarea NATO, urmând să înlocuiască o parte a contingentului american în Europa, notează BBC.
Washington Post scrie că planul lui Zelenski nu poate aduce imediat victoria la care speră mulți, iar principalul motiv sunt cinismul și oboseala în rândul aliaților Ucrainei. Cu toate acestea, însuși președintele ucrainean insistă că, dacă partenerii occidentali vor începe să lucreze imediat la realizarea planului, războiul s-ar putea încheia cel târziu anul viitor, remarcă publicația americană. WP amintește că Zelenski i-a prezentat recent acest plan președintelui american Joe Biden în timpul unei întâlniri la Casa Albă. Forțele militare ale Ucrainei se epuizează între timp în lupta pe care o duc împotriva armatei ruse, care are mult mai multe resurse, notează publicația. Washington Post citează și o recentă declarație a președintelui ceh Peter Pavel potrivit căruia, ucrainenii „trebuie să fie realiști” și să conștientizeze că cel mai probabil rezultat al războiului ar fi ca o parte a teritoriului ucrainean să rămână o vreme sub controlul Rusiei.
The New York Times atrage atenția că planul lui Zelenski de încheiere a războiului se bazează în mare măsură pe creșterea ajutorului occidental. Publicația scrie că prezentarea acestuia în parlament „a fost văzută de mulți ucraineni ca o încercare de a încuraja națiunea care devine obosită de război”.
Newsweek subliniază că deocamdată, nici o țară nu a aprobat și nici nu a comentat în mod public fezabilitatea planului. Zelenski „încearcă să consolideze strategia Ucrainei înainte ca noul președinte al SUA să depună jurământul anul viitor”, presupun jurnaliștii de la Newsweek. Oficialii intervievați de publicație mărturisesc că niciunul dintre actualii candidați la președinția SUA „nu garantează fără echivoc un rezultat mai bun pentru Kiev”. Publicațiile internaționale subliniază că Volodimir Zelenski urmează să-și prezinte planul de încheiere a războiului la summit-ul Consiliului European care se va desfășura azi și mâine la Bruxelles.
Șase soldați ruși au primit vize franceze după ce au fugit de războiul din Ucraina, relevă The Guardian. Organizațiile care ajută dezertorii ruși speră că decizia Franței va duce la fuga mai multor soldați ruși, notează publicația. Bărbații au sosit la Paris cu zboruri separate în ultimele luni, după ce au fugit inițial din Rusia în Kazahstan în 2022 și 2023, potrivit unei organizații care îi ajută pe soldați să fugă și potrivit relatărilor dezertorilor. „Când am aterizat în Franța , a fost prima dată când am putut să respir din plin. Am simțit un sentiment de calm și libertate... cel mai rău era în spatele meu”, a declarat Alexander, un fost soldat rus cu contract care a fost trimis în Ucraina și a fugit în vara anului 2023, într-un interviu pentru The Guardian. De la începutul invadării Ucrainei de către Rusia, zeci de mii de soldați ruși au dezertat sau au refuzat ordinul de a lupta, spun activiștii pentru drepturile omului și grupurile care îi ajută pe soldați să fugă.
Armata suedeză își va crește personalul cu o treime până în 2030, transmite Euractiv. Potrivit Ministrului suedez al apărării, Pål Jonson, „acest pas e necesar pentru a răspunde mai eficient la schimbările din lumea din jurul nostru. În primul rând, invazia pe scară largă de către Rusia a Ucrainei, dar și integrarea noastră în NATO”, a adăugat Jonson. După ce Rusia a invadat Ucraina în 2022, Suedia și Finlanda au solicitat aderarea la NATO, Suedia devenind ultima țară care a aderat în martie, punând capăt a 200 de ani de nealiniere militară, remarcă Euractiv.
Poliția britanică investighează un al doilea caz care ar fi putut duce la un accident aviatic urmare a aprinderii unui dispozitiv la bordul avionului, scrie The Guardian. Coletul care conținea dispozitivul de incendiu a fost livrat din Lituania în Marea Britanie. Poliția specializată în combaterea terorismului investighează dacă spionii ruși au instalat dispozitivul într-un colet care a luat ulterior foc într-un depozit DHL din Birmingham, dezvăluie The Guardian. Se crede că pachetul a ajuns la depozitul DHL pe calea aerului, deși nu se știe dacă a fost un avion de marfă sau de pasageri. Ar fi putut exista consecințe grave dacă s-ar fi aprins în timpul zborului, remarcă publicația. Un incident similar a avut loc în Germania, tot la sfârșitul lunii iulie, când un pachet suspect cu destinația unui zbor a luat foc într-o altă unitate DHL din Leipzig, iar anchetatorii analizează legăturile dintre cele două. Autoritățile germane au avertizat săptămâna aceasta că, dacă coletul ar fi luat foc în aer, ar fi putut doborî avionul.
„Rusia a dezvoltat cel mai bun model de război informațional din lume”, titrează Novaya gazeta evropa. Cercetătorul finlandez în propagandă și doctor în informatică Pekka Kallioniemi vorbește într-un interviu acordat publicației, despre modul în care funcționează propaganda rusă și de ce este eficientă în Occident. Astfel Rusia plătește bloggeri străini cu milioane de abonați în țări precum Germania, Spania sau Canada, pentru a crea conținut în limbi străine pentru publicul occidental. Acești bloggeri promovează narațiunile de care are nevoie Kremlinul, folosind teorii obișnuite ale conspirației sau critici la adresa instituției și a sistemului politic occidental, spune expertul. În plus, o strategie mai modernă aplicată de propaganda rusă este utilizarea unei rețele uriașe de site-uri create de inteligența artificială (AI). Practic, generează știri pe care le preiau de pe alte site-uri de știri, presurând între ele câte o poveste falsă. De exemplu, că Zelenski a cumpărat un iaht sau o mașină veche care i-ar fi aparținut lui Hitler, explică expertul intervievat de Novaya gazeta evropa.
Multimiliardarul magnat al tehnologiei și șeful X, Tesla și SpaceX amplifică ura, a declarat vicepreședintele în exercițiu al Comisiei Europene, Věra Jourová într-un interviu pentru POLITICO. Ea l-a numit Elon Musk „promotorul răului”. Marile companii de tehnologie au o „putere monstruoasă în mâinile unor asemenea oameni”, a spus Jourová, arătându-se nemulțumită de faptul că platforma X deținută de Musk este „principalul centru pentru răspândirea antisemitismului”. Jourová i-a avertizat marți pe miniștrii din capitalele UE să fie vigilenți la posibilitatea ca antisemitismul online să se răspândească în lumea reală, precizează Politico.
Publicațiile internaționale continuă să reflecte consecințele schimbărilor climatice, determinate de încălzirea globală. Mai multe ziare, între care The New York Times, atrag atenția asupra riscurilor tot mai mari a deficitului de apă, care pun în pericol producerea alimentelor la nivel global. Producția de alimente este concentrată în prea puține țări, dintre care multe deja se confruntă cu deficit de apă, constată cercetătorii. Aceasta este concluzia a trei studii independente publicate în această săptămână. Cercetările arată că cel puțin un sfert din culturile lumii sunt cultivate în locuri în care alimentarea cu apă este afectată, nesigură sau ambele. Unul din studii, publicat de agenția de mediu a Uniunii Europene, a constatat că și unele regiuni în mod obișnuit cu climă umedă, se confruntă cu o tendință de uscare . În inima agricolă a Chinei din provincia Henan, un sezon excepțional de uscat, urmat de ploi excepțional de abundente, a dus la creșterea prețului legumelor de zi cu zi. Și în sudul Africii, temperaturile în creștere și o secetă determinată de fenomenul meteorologic El Niño de la începutul acestui an au distrus principala recoltă de cereale din regiune, porumbul, ducând la ceea ce Națiunile Unite a calificat ca fiind cea mai gravă criză a foametei din regiune din ultimele decenii.
