Alegeri prezidențiale 2024 // Reforma justiției și combaterea corupției: cât de departe poate merge președintele?
În contextul alegerilor prezidențiale din 2024, candidații propun reforme ambițioase în domeniul justiției și luptei împotriva corupției, dar, potrivit experților, realizarea acestor promisiuni este limitată de atribuțiile constituționale ale președintelui. Deși președintele are drept de inițiativă legislativă, succesul adoptării legilor depinde de colaborarea cu Parlamentul și Guvernul.
Lupta împotriva corupției: Jurnalista Natalia Morari se concentrează pe prevenirea și descurajarea corupției. Ea propune un mecanism inovativ prin care mituitorii care denunță corupția primesc dublul sumei date drept mită și mențin avantajele obținute. Această măsură ar crea o stare de neîncredere între mituitor și funcționar, descurajând corupția.
Reforma justiției: Propune o curățare rapidă a sistemului prin eliminarea judecătorilor corupți, bazată pe deciziile unei Comisii Disciplinare independente, formată din judecători străini cu experiență. Această comisie ar fi separată de influențele politice și de Consiliul Superior al Magistraturii.
Reforma justiției: Fostul ministru de Externe, Tudor Ulianovschi, își dorește o evaluare a comisiilor de vetting și pre-vetting, care, în opinia sa, au generat abuzuri în sistem. El propune amendarea legilor pentru a preveni tărăgănarea dosarelor în instanțe, astfel încât justiția să fie mai rapidă și eficientă. Totodată, subliniază necesitatea unei comisii speciale care să investigheze cazurile pierdute la CEDO.
Muncă în folosul comunității: Fostul procuror anticorupție Victoria Furtună dorește ca pedepsele minore să fie transformate în muncă pentru comunitate, cu activități utile precum plantarea de copaci.
Autogestiunea în închisori: Propune ca închisorile să devină autonome din punct de vedere financiar, prin producție proprie. De asemenea, propune digitalizarea probatoriului pentru a preveni intervențiile ilegale în dosare și răspunderea personală a celor implicați în cazuri pierdute la CEDO.
Lupta împotriva corupției: Istoricul Octavian Țîcu susține crearea unui Departament Național Anticorupție (DNA) și a unei Curți Specializate în Anticorupție, bazate pe modelul românesc. Aceste instituții ar fi compuse din specialiști de reputație europeană.
Confiscarea averilor nejustificate: Promite modificarea legilor pentru a permite confiscarea extinsă a averilor funcționarilor și rudelor acestora care nu își pot justifica bunurile.
Lupta împotriva oligarhilor: Fostul ministru de Interne, Andrei Năstase, dorește să continue lupta împotriva oligarhilor și să încheie procesul de vetting politizat. Propune ca procurorul general și judecătorii Curții Supreme să fie aleși direct de cetățeni, prin vot liber, pentru a garanta transparența și corectitudinea.
Independența justiției: Fostul prim-ministru Ion Chicu își propune să asigure o independență totală a justiției, eliminând orice influență politică asupra judecătorilor și procurorilor. El dorește consolidarea instituțiilor responsabile, precum Consiliul Superior al Magistraturii, și se opune evaluării judecătorilor de către experți străini.
Reformarea sistemului de justiție: Fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, critică reformele actuale ale justiției, susținând că vettingul și pre-vettingul au generat abuzuri. Ea propune investigarea numirilor dubioase și înăsprirea pedepselor pentru corupție, inclusiv confiscarea averilor funcționarilor corupți.
Lupta împotriva corupției: Fostul premier Vasile Tarlev dorește un sistem judiciar complet independent și propune măsuri stricte anticorupție, inclusiv transparentizarea proceselor și digitalizarea administrației publice pentru a reduce oportunitățile de corupție.
Înăsprirea pedepselor pentru corupție: Fostul primar de Bălți, Renato Usatîi, propune creșterea pedepselor pentru infracțiunile de corupție la un minimum de 15 ani de închisoare, precum și eliminarea imunității parlamentare pentru ca deputații să poată fi trași la răspundere.
Evaluarea în justiție: Președinta în exercițiu, Maia Sandu, propune continuarea reformelor de evaluare a judecătorilor și procurorilor, crearea unui tribunal anticorupție și accelerarea procesului de recuperare a bunurilor provenite din infracțiuni. Ea subliniază importanța luptei împotriva marilor corupți.
Combaterea abuzurilor politice: Fostul procuror general Alexandr Stoianoglo promite o justiție imparțială, subliniind că va continua să apere drepturile cetățenilor și să combată influențele politice. El propune să restabilească stabilitatea în sistem și să readucă încrederea cetățenilor în instituțiile statului.
Președintele - între simbolism și putere reală: Cum poate reforma justiția?
Președintele are inițiativă legislativă, dar, potrivit consilierului juridic Ilie Chirtoacă, rolul său în adoptarea unor legi depinde foarte mult de colaborarea cu Parlamentul și Guvernul. „Președintele poate iniția o lege, însă aceasta trebuie să aibă susținerea Parlamentului și a Guvernului pentru a fi adoptată. Este complicat să vedem cum promisiunile candidaților pot fi realizate, având în vedere puterea reală pe care o au pentru a face aceste schimbări.”
Un alt aspect esențial este numirea judecătorilor, un subiect des întâlnit în discursurile electorale, mai ales în contextul reformei justiției. Chirtoacă a explicat că, deși președintele are un cuvânt de spus în numirea judecătorilor, atribuțiile sale sunt limitate. „Consiliul Superior al Magistraturii face propunerile pentru numirea judecătorilor, iar președintele poate doar refuza o singură dată. Dacă CSM-ul reconfirmă numirea, președintele este obligat să o accepte. În mod practic, atribuțiile președintelui în acest domeniu sunt destul de limitate.”
Chirtoacă a subliniat și importanța popularității președintelui în a promova reformele promise. „Puterea reală a președintelui nu rezidă în atribuțiile conferite de Constituție, ci mai mult în capacitatea sa de a convinge Parlamentul și Guvernul să susțină inițiativele legislative.”
În concluzie, deși candidații vin cu programe ambițioase, consultantul juridic ne avertizează că multe dintre aceste propuneri se lovesc de limitele constituționale ale funcției prezidențiale. „În ceea ce privește combaterea corupției și reforma justiției, președintele poate avea mai degrabă un rol simbolic, fiind un promotor al acestor inițiative, dar puterea efectivă de a implementa schimbări depinde de alte instituții ale statului.”
