Revista presei internaționale: RM se apropie de alegeri cruciale; Viitorul Europei trece prin Moldova, și apoi prin Georgia
Mai multe publicații străine subliniază semnificația alegerilor prezidențiale din Republica Moldova și a referendumului de aderare la Uniunea Europeană, care se vor desfășura duminică, 20 octombrie.
The New York Times scrie că Rusia se află în spatele unei campanii de dezinformare în Republica Moldova înaintea alegerilor prezidențiale și a referendumului de aderare la UE, care potrivit publicației e un „obiectiv strategic” al statului. Votul de duminică privind schimbarea Constituției reprezintă punctul culminant pentru alegerea cursului geopolitic al Republicii Moldova care de zeci de ani se zbate între Est și Vest, remarcă New York Times. Fiecare parte a investit mult pentru a influența rezultatul electoral, notează ziarul american, precizând că Uniunea Europeană a făcut acest lucru în mod deschis prin susținerea economiei Republicii Moldova, în timp ce Rusia a căutat să mențină statul pe orbita sa, sponsorizând pe ascuns politicieni loiali și pompând fonduri în ample campanii de dezinformare îndreptate împotriva UE. Este de așteptat ca președintele pro-occidental, Maia Sandu, să câștige cursa prezidențială, în ciuda dezamăgirii larg răspândite din cauza situației economice, însă rezultatul referendumul este incert, scrie The New York Times. Pentru ca referendumul să fie validat, va fi nevoie de participarea unei treimi a cetățenilor incluși în listele electorale, ceea ce reprezintă o adevărată provocare, având în vedere că foarte mulți oameni au emigrat în ultimii ani pentru a lucra în străinătate, conchide The New York Times.
Campaniile de dezinformare și schemele de cumpărare a voturilor riscă să submineze corectitudinea scrutinului din 20 octombrie, relatează Euronews, citând diferiți oficialii europeni. Potrivit acestora, Republica Moldova a fost prinsă în focul încrucișat al unui război informațional al Rusiei care încearcă cu orice preț să pună piedici votului de aderare a statului la Uniunea Europeană. Proeuropenii se tem că tehnicile de război hibride ale Kremlinului ar putea denatura votul, subliniază Euronews. Postul pan-european de televiziune amintește că la începutul acestei luni, autoritățile de la Chișinău au dezvăluit că Rusia a oferit fonduri de aproximativ 14 milioane de euro unor politicieni locali pro-ruși care la rândul lor au direcționat banii în conturile a 130.000 de cetățeni în încercarea de a-i conviinge să voteze împotriva aderării la Uniunea Europeană. Chișinăul estimează că Rusia a cheltuit în total până la 100 de milioane de euro pentru a submina procesul electoral din Republica Moldova, inclusiv prin campanii coordonate de dezinformare menite să influențeze votul, precizează Euronews.
Cotidianul italian Corriere della sera scrie că alegerile din Republica Moldova urmează să decidă soarta unui pământ care s-a simțit multă vreme împărțit în jumătate între moștenirea sovietică și o afinitate culturală românească, deci europeană. Ceea ce a rupt echilibrul între cele două identități a fost lebăda neagră a invadării Ucrainei de către Rusia, care a accelerat un proces început după căderea Uniunii Sovietice, comentează Corriere della sera și conchide prin a sublinia că viitorul Europei trece prin Republica Moldova. „Se vorbește mult despre cât de cruciale sunt Pennsylvania sau Arizona pentru noi toți. Dar viitorul Europei trece prin Moldova. Și apoi prin Georgia, care votează săptămâna următoare. Și imediat după aceea prin Bulgaria și România, două țări membre NATO , care au fost încă supuse unor „ispite” pro-ruse considerabile”.
„Înainte de alegerile din SUA vor avea loc două alegeri importante pentru Europa: în Georgia și în Republica Moldova, rezumă eurotopics. ... „Dacă ne uităm la relațiile lor cu Rusia, în ambele țări sunt vizibile așa-numitele conflicte înghețate. ... Este de înțeles că în această situație ambele state au reacționat foarte sensibil la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. ... Această observație subliniază faptul că alegerile din Georgia - și Moldova - sunt acum foarte importante pentru Occident în contextul situației securității europene. Cu toate acestea, se pare că în Rusia aceste două țări sunt încă mai sus pe lista priorităților decât în Occident. Aceasta este o situație riscantă care poate și ar trebui corectată.”
În afară de alegerile prezidențiale din noiembrie din SUA, alegerile viitoare din mai multe națiuni est-europene ar putea afecta – sau determina – viitorul Ucrainei, scrie Kyivpost. Alegerile sunt programate să aibă loc în patru națiuni est-europene la sfârșitul anului 2024, care pot afecta peisajul geopolitic local și, odată cu aceasta, viitorul Ucrainei, explică publicația. Urme de elemente pro-ruse au fost raportate în toate cele patru națiuni.
The Guardian scrie că Repubica Moldova se confruntă cu o instabilitate economică și politică provocată de Rusia. În ultimii ani, statul a fost cufundat într-o criză energetică după ce Gazprom, controlat de Kremlin, a redus cu o treime livrările de gaz către Republica Moldova și a cerut achitarea unor prețuri de peste două ori mai mari pentru a pedepsi alegătorii care la fostele alegeri prezidențiale au votat pentru candidatul pro-occidental Maia Sandu, notează The Guardian. Publicația britanică amintește că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a adâncit criza financiară din Republica Moldova. Statul a primit cel mai mare număr de refugiați ucraineni pe cap de locuitor, punând o presiune imensă asupra sistemului său de sănătate, serviciilor publice și infrastructurii. Inflația a crescut cu până la 40%, pe măsură ce comerțul cu Moscova și Kiev a scăzut brusc, explică The Guardian.
Pentru mulți moldoveni, președintele Maia Sandu a devenit un simbol al schimbării, pe măsură ce încearcă să traseze o nouă cale pro-europeană pentru fosta Republică Sovietică, constată AFP. De când Moscova a invadat Ucraina, vecină cu Moldova, Sandu a făcut lobby pentru ca Occidentul să susțină țara și să-i audă îngrijorările că aceasta ar putea fi următoarea țintă a Kremlinului. Acum candidează pentru un al doilea mandat pe 20 octombrie, după ce a învins un titular susținut de Moscova în 2020. Solicitând ca Republica Moldova să adere la UE în 2022, Sandu, în vârstă de 52 de ani, a stabilit reforme ample pentru a combate greșelile și pentru a aduce investiții. În discursuri emoționante, ea a avertizat despre un drum greu, dar demn, pentru una dintre cele mai sărace țări din Europa, cu o populație de 2,6 milioane de locuitori, subliniază AFP.
Republica Moldova se apropie de alegeri cruciale, iar miza pentru viitorul statului nu poate fi mai mare, titrează Politico. Actori rău intenționați, finanțați din surse străine, lucrează pentru a submina conducerea pro-occidentală a statului și a influența rezultatul referendumului de aderare la UE, remarcă publicația. Într-un câmp electoral aglomerat cu 10 candidați la prezidențiale, e de așteptat ca președintele Maia Sandu să câștige alegerile din primul tur, în ciuda faptului că a fost discreditată, inclusiv prin atacuri bazate pe gen, scrie Politico. Ziarul atrage atenția asupra atacurilor pe care le numește perfide și necruțătoare asupra președintelui prin exploatarea normelor tradiționale de gen într-un stat în care 97% din populație consideră că femeile ar trebui „prețuite și protejate de bărbați”. Dar de fapt, nu este vorba despre valorile tradiționale, ci despre folosirea lor ca mijloc de manipulare pentru a menține stăpânirea Rusiei asupra Republicii Moldova, conchide Politico.
Autoritățile ruse au organizat un fel de campanie de dezinformare în Moldova înaintea alegerilor prezidențiale și a referendumului pentru aderarea la Uniunea Europeană, scrie The Insider. Sub masca pregătirii concertului și afișării de afișe, au fost organizate mai întâi campanii ilegale împotriva integrării europene, apoi s-a inventat vestea că autoritățile din RM ar fi interzis acest concert, observă publicația.
Oligarhii moldoveni care au fugit din țară văd viitoarele alegeri ca pe o oportunitate de a-și consolida din nou baza de putere, semnalează LB.ua. Putem observa influența oligarhilor asupra candidaților lor marionete. Scopul lor aici nu este un joc geopolitic, ci șansa de a reveni în RM pentru a-și rezolva propriile probleme cu legea... Dar ce ar cere Moscova în schimbul „ajutorului” său în acest caz? - se întreabă retoric autorul articolului.
