Alegeri prezidențiale 2024 // Securitatea națională și promisiunile prezidențiale: Ce atribuții are președintele în contextul neutralității și apărării
Securitatea națională și apărarea sunt printre prioritățile candidaților la președinția Republicii Moldova, care propun soluții variate, de la modernizarea armatei la oprirea militarizării. Expertul Pavel Horea subliniază că președintele, deși este Comandant Suprem al Armatei, are, totuși, atribuții nu foarte extinse în domeniul securității și apărării. De exemplu, șeful statului nu poate schimba statutul de neutralitate fără Parlament sau referendum, nu poate decide de sine stătător aderarea Republicii Moldova la vreo organizație de securitate și nici nu decide bugetul Apărării.
Fostul procuror general Alexandr Stoianoglo propune consolidarea neutralității constituționale și recunoașterea acesteia pe plan internațional. El consideră că Republica Moldova poate deveni un pilon de securitate regională și că neutralitatea este esențială pentru relațiile constructive cu vecinii și partenerii externi - Uniunea Europeană, Federația Rusă, Statele Unite ale Americii și Republica Populară Chineză.
Președinta în exercițiu, Maia Sandu, pune accent pe o securitate națională integrată, care să includă aspectele economice, energetice și cibernetice. Ea susține pregătirea Republicii Moldova pentru aderarea la UE, întărirea apărării naționale și retragerea trupelor străine din regiunea transnistreană. Sandu promovează pacea durabilă și stabilitatea internă prin consolidarea relațiilor internaționale și modernizarea instituțiilor.
Fostul primar de Bălți, Renato Usatîi, propune menținerea neutralității și garantarea acesteia pe plan internațional. El dorește să elimine serviciul militar obligatoriu și să creeze o armată profesionistă pe bază de contract, cu militari bine instruiți și bine echipați. De asemenea, propune lichidarea instituțiilor CNA și SIS și crearea unui serviciu special care să se ocupe de securitate și corupție.
Fostul premier Vasile Tarlev susține menținerea păcii și a neutralității Republicii Moldova. El propune semnarea unui act de neutralitate garantată, dar, în același timp, consolidarea capacităților de apărare și modernizare a armatei. El dorește întărirea relațiilor internaționale pentru a proteja securitatea națională.
Fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, promovează neutralitatea Republicii Moldova și solicită recunoașterea internațională a acestui statut. Ea pledează pentru stoparea „procesului de militarizare accelerată” a Republicii Moldova, iar resursele destinate să fie redirecționate către nevoile sociale.
Fostul prim-ministru Ion Chicu propune menținerea neutralității, neimplicarea țării în conflicte miliare și consolidarea capacității de apărare națională prin modernizarea armatei și pregătirea militarilor. Chicu spune că va depune eforturi pentru retragerea oricăror forțe armate staționate pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv ale Federației Ruse, aflate în raioanele din stânga Nistrului.
Fostul ministru de Interne, Andrei Năstase, pledează pentru eliminarea serviciului militar obligatoriu și crearea unei armate profesioniste și bine echipate. De asemenea, susține o reformă amplă a instituțiilor de securitate și apărare pentru a garanta siguranța cetățenilor.
Istoricul Octavian Țîcu pledează pentru suveranitate consolidată, pace, securitate și apărare. Programul său electoral nu include un capitol separat dedicat securității și apărării. Candidatul sprijină însă o politică externă proeuropeană, despre care sugerează că va asigura securitatea țării.
Fostul procuror anticorupție Victoria Furtună susține un model de stat neutru, conform Constituției, și dezvoltarea unei armate profesioniste. De asemenea, propune întărirea sistemelor de protecție aeriană și crearea unei infrastructuri de protecție civilă în caz de urgențe, cu accent pe modernizarea apărării. Candidata mai pledează pentru crearea unei armate cu destinație specială.
Fostul ministru de Externe, Tudor Ulianovschi, propune consolidarea apărării naționale prin atragerea resurselor externe, în special din fondurile europene, pentru modernizarea și întărirea armatei. El dorește ca Republica Moldova să negocieze aderarea la Uniunea Europeană astfel încât să protejeze interesele de securitate ale țării.
Jurnalista Natalia Morari pune accent pe reformarea bugetului național pentru a echilibra fondurile de apărare cu cele pentru sănătate și educație. Ea pledează pentru o structură de stat care să ofere servicii, inclusiv în domeniul securității, și propune o reformă a apărării pentru a nu compromite alte sectoare prioritare.
Comentând promisiunile candidaților la președinția Republicii Moldova, expertul în securitate Pavel Horea atrage atenția asupra rolului constituțional al președintelui în calitate de Comandant Suprem al Forțelor Armate. Deși președintele joacă un rol esențial în asigurarea integrității și securității naționale, neutralitatea țării rămâne un principiu de bază, consfințit de Constituție.
„Neutralitatea Republicii Moldova poate fi modificată doar prin majoritate constituțională în Parlament sau prin referendum. Nici măcar președintele, în calitatea sa de Comandant Suprem, nu poate interveni asupra acestei prevederi”, subliniază Horea. De asemenea, aderarea la blocuri militare, cum ar fi NATO, ar necesita schimbări constituționale majore.
În ceea ce privește bugetul Armatei Naționale, președintele poate influența doar prin inițiative legislative, dar decizia finală aparține Guvernului și Parlamentului. În prezent, bugetul destinat apărării este de 0,65% din PIB, iar creșterea acestuia depinde de aprobările legislativului.
