Revista presei // Încălcările constatate în procesul de votare și atribuțiile președintelui Republicii Moldova
Încălcările constatate în procesul de votare; Atribuțiile președintelui Republicii Moldova, precum și portretul alegătorului moldovean. Acestea sunt principalele titluri ale presei, trecute în revistă.
Observatorii Promo-Lex au confirmat cel puțin 130 de incidente în cadrul alegerilor, dintr-un total de 614 secții de votare monitorizate, transmite Ziarul de Gardă. La închiderea acestor secții, trei dintre ele nu s-au închis la ora stabilită, 21:00. De asemenea, în șapte cazuri au fost raportate prezențe nejustificate ale persoanelor neautorizate în incinta secției de votare sau în raza de 100 de metri. Printre abaterile constatate, 36 de cazuri au implicat fotografierea buletinului de vot, afișarea acestuia sau plasarea lui într-un mod care permite vizualizarea opțiunii alegătorului. Au fost înregistrate, de asemenea, opt cazuri de votare în grup fără justificare. În cinci situații, au fost semnalate zvonuri sau tentative de a oferi recompense materiale sau bănești alegătorilor pentru a influența votul în perimetrul de 100 de metri al secției de votare. De asemenea, au fost raportate cinci cazuri de transportare organizată a alegătorilor, utilizând autocare, microbuze sau alte mijloace de transport necorespunzătoare prezenței în zona secțiilor de votare.
În același timp, prim-ministrul Dorin Recean a declarat că încălcările semnalate în cursul dimineții, în cadrul procesului electoral, sunt “minore și nu vor afecta rezultatele alegerilor și referendumului”, scrie IPN. De asemenea, Recean a atras atenția autorităților Federației Ruse, subliniind necesitatea de a evita ilegalitățile, în contextul unor cazuri de transportare organizată a alegătorilor.
TVR Moldova propune un interviu care detaliază atribuțiile președintelui Republicii Moldova, evidențiind că acestea se concentrează în principal pe domeniul Apărării și al Politicii Externe. Experții în drept constituțional subliniază că, deși președintele nu poate influența direct aspecte precum locurile de muncă sau majorările de pensii și salarii, el are capacitatea de a solicita Guvernului și Parlamentului acțiuni în aceste privințe. Fostul președinte al Curții Constituționale, Nicolae Osmochescu, afirmă că, pe lângă responsabilitatea de a garanta suveranitatea și integritatea teritorială a statului, politica externă constituie o prioritate pentru președinte. Aceasta include gestionarea relațiilor diplomatice cu alte țări și promovarea intereselor naționale pe plan internațional.
Alegătorul din Republica Moldova a demonstrat o inteligență și o conștiință politică ridicată, semnalând astfel procesul de europenizare a societății moldovenești, a afirmat comentatorul politic Anatol Țăranu pentru Moldova 1. Potrivit acestuia, parcursul european devine din ce în ce mai familiar pentru majoritatea cetățenilor, ceea ce sugerează o maturizare a opiniei publice în favoarea integrării europene. Anatol Țăranu a subliniat că, în ciuda măsurilor ilegale întreprinse de Kremlin pentru a boicota referendumurile și a influența votul în favoarea unei atitudini negative față de integrarea europeană, aceste încercări au eșuat. „Cetățenii au demonstrat clar că preferințele lor se îndreaptă către Europa și valorile europene, respingând manipulările externe", a declarat Țăranu, evidențiind astfel voința fermă a alegătorilor moldoveni de a avansa pe calea integrării în Uniunea Europeană.
Președinta Maia Sandu a reacționat la rezultatele parțiale ale alegerilor prezidențiale și referendumului din 20 octombrie, afirmând că Republica Moldova a fost supusă unui „atac fără precedent asupra democrației”. Ea a acuzat „grupări criminale, împreună cu forțe străine”, că au încercat să „cumpere 300.000 de voturi”. Europa Liberă relatează că declarațiile au venit în contextul unor date parțiale care indicau un vot negativ sau strâns la referendum și o victorie a sa în primul tur, dar cu un scor sub așteptări. „Avem dovezi și informații care sugerează că ținta acestor acțiuni criminale a fost achiziționarea a 300.000 de voturi. Dimensiunea fraudei este fără precedent”, a declarat Sandu.
Expertul Dionis Cenușa afirmă că tabăra politică care promovează boicotul referendumului include Socialiștii, Partidul Dezvoltării și Consolidării, precum și Natalia Morari. Aceștia îndeamnă susținătorii să nu participe la referendum, argumentând că acesta nu reprezintă o cerință a Uniunii Europene pentru integrarea europeană. Cenușa estimează că acești actori politici ar putea influența între 15-18% din electorat, scrie evz.ro. El subliniază că, de obicei, statele care aderă la UE organizează referendumuri constituționale pentru a modifica prevederile legale, după finalizarea negocierilor. În contextul moldovenesc, Constituția prevede modificări necesare pentru a legitima, prin plebiscit, transferul anumitor elemente de suveranitate către Bruxelles. Astfel, nicio țară membră nu a delegat competențe de suveranitate Uniunii Europene înainte de a avea claritate în legătură cu rezultatele negocierilor de aderare. Aceasta evidențiază riscurile pe care le presupune o abordare superficială a procesului de integrare europeană.
Observatorul de Nord relatează povestea lui Cătălin Mușcinschi, care a parcurs aproape 2.000 de kilometri pentru a vota. Cătălin studiază la United World Colleges din Armenia, unde nu există secții de vot pentru alegerile din Republica Moldova. Cea mai apropiată secție se află în Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite. Dornic să participe la vot, Cătălin a cerut ajutorul școlii și a zburat până în Abu Dhabi pentru a-și exercita dreptul. El consideră esențial ca tinerii din diasporă să se implice activ și să-și exprime opțiunile la urne.
