„5 minute de securitate”: Cum afectează războiul hibrid R. Moldova și cum NATO ne ajută să îl contracarăm? Răspunsul expertului
Pe fundalul războiului din Ucraina, Rusia intensifică războiul hibrid împotriva Republicii Moldova. Unii oameni sunt familiarizați cu acest termen, alții însă încearcă să înțeleagă ce este războiul hibrid și cum ne influențează acesta securitatea internă a țării. O întrebare despre războiul hibrid am primit și de la persoanele intervievate în stradă în cadrul rubricii „Cinci minute de securitate”.
ÎNTREBARE: „În ultimul timp se discută tot mai des că, dacă Federația Rusă nu ne poate ataca militar, atunci intensifică războiul hibrid. Cum anume se manifestă războiul hibrid la noi în țară și cum ne ajută NATO să facem față?”
RĂSPUNSUL expertului în politici publice și securitate de la WatchDog, Andrei Curăraru: „Manifestările războiului hibrid în Republica Moldova sunt diverse, începând cu campanii întregi legate de dezinformare, continuând cu manifestări pe care le-am văzut în campaniile electorale referitoare la mituirea alegătorilor, convingerea liderilor locali să treacă de la un partid la altul în schimbul unor beneficii economice, investiții sau presupuse investiții în proiecte sociale sau de divertisment care să convingă cetățenii să voteze într-un fel sau altul, fără a ține cont de doctrinele pe care le au partidele politice. De asemenea, se remarcă mobilizarea de voluntari și protestatari contra cost care să creeze anumite concepții în societate, cum ar fi că parcursul european al Republicii Moldova nu este binevenit sau că posibilitățile pentru Republica Moldova de a adera la Uniunea Europeană nu sunt reale. În acest sens, războiul hibrid este coroborat cu anumite provocări pe care le vedem, de exemplu, pretinse atacuri cu drone sau acte teroriste în Transnistria. Toate acestea sunt îndreptate spre destabilizarea situației din Republica Moldova, în special în contextul referendumului pentru integrarea europeană.”
În ceea ce privește ajutorul extern, cel mai important lucru pe care îl poate face comunitatea internațională este să ne ajute cu schimbul de informații, să ne asiste în identificarea circuitelor de bani care vin ilegal în Republica Moldova pentru finanțarea unor astfel de activități, dar și în pregătirea organelor de drept și de securitate din Republica Moldova pentru a face față acestor provocări”, mai spune Andrei Curăraru.
„Dacă ne referim în mod special la NATO, există dimensiunea militară pe care NATO ne ajută. Soldații noștri urmează instruiri militare la diferite centre de instruire NATO, dar participă și la diverse misiuni internaționale de pacificare; în special ne referim la misiunile KFOR, în care Republica Moldova participă în sensul deminărilor. Acest fapt crește capacitatea unui număr destul de mare de soldați din Republica Moldova de a face față anumitor provocări legate inclusiv de războiul hibrid. În același timp, vorbim despre modernizarea bazei tehnice a Armatei Naționale. Prin modernizare, nu avem în vedere militarizarea, ci schimbarea bazei tehnice, care este depășită cu vreo 50 de ani, cu o bază modernă care să facă față noilor provocări, de exemplu, celor legate de dronele care aterizează în Republica Moldova. Noi fiind neutri, nu putem să contăm pe acest suport mai mult decât în creșterea capacităților interne. NATO are un plan care este transparent și care poate fi accesat în legătură cu Republica Moldova, pe care noi îl negociem anual și îl implementăm în vederea modernizării Armatei Naționale.”
Deci, după cum au declarat anterior și oficiali NATO, inclusiv fostul secretar general adjunct al Alianței, Mircea Geoană, Republica Moldova are toate instrumentele necesare pentru a face față războiului hibrid lansat de Federația Rusă, iar NATO va continua s-o ajute în domeniile în care are nevoie.
NATO și UE au semnat o serie de acorduri pentru a spori cooperarea în domenii precum apărarea cibernetică, comunicarea strategică și gestionarea crizelor. Cele două organizații internaționale se angajează să coopereze pentru creșterea rezilienței prin analiza, prevenirea și identificarea timpurie a amenințărilor, schimbul de informații, inclusiv din domeniile de inteligență, comunicare strategică și răspuns.
