Corespondență // Armenia și UE demarează procesul de liberalizare a vizelor
Parlamentul European discută astăzi situația din Azerbaidjan, încălcarea drepturilor omului și a dreptului internațional și relațiile dintre Baku și Armenia, precum și relațiile UE cu aceasta din urmă. UE a început de mai multă vreme „dialogul” cu Armenia privind permiterea călătoriilor fără viză pentru cetățenii armeni în UE. Dezbaterea vine pe fondul unor informații despre dificultăți tot mai mari în prezent pentru armeni în obținerea vizelor și pentru intrarea în țările din spațiul Schengen.
Premierul armean Nikol Pashinian ar dori să poziționeze țara în vederea aderării la UE. Pe 9 septembrie, el a salutat o delegație a UE la Erevan condusă de Margaritis Schinas, vicepreședinte al Comisiei UE și comisar pentru promovarea modului european de viață.
Într-o declarație, UE a spus că decizia de a deschide discuții cu privire la călătoriile fără viză are scopul de a „susține eforturile în curs de a sprijini agenda cuprinzătoare de reformă a Armeniei.”
UE a adăugat că noile discuții „ se bazează pe implementarea cu succes a acordurilor UE-Armenia privind facilitarea vizelor și readmisia, care au simplificat procedurile de călătorie pentru mulți cetățeni armeni începând cu 1 ianuarie 2014 ”.
Acele acorduri au simplificat procesul de obținere a vizelor pentru a călători în statele membre ale UE. Însă, în ultimii ani, de la invazia neprovocată de către Rusia a Ucrainei în 2022, secțiile consulare ale UE au fost copleșite de creșterea cererilor de viză depuse de armeni.
În general, se așteaptă ca negocierile să dureze ani pentru a se finaliza și vor cere Armeniei să implementeze reforme de liberalizare de anvergură pentru a satisface criteriile UE. În cele din urmă, orice acord de liberalizare a vizelor va necesita aprobarea Consiliului UE și a Parlamentului European.
În ultimul an, Armenia a făcut o piruetă geopolitică departe de Rusia către Occident, alimentat de deziluzia larg răspândită față de Kremlin din cauza nerespectării angajamentelor de securitate din timpul conflictului Nagorno-Karabah, care a culminat cu recucerirea teritoriului de către Azerbaidjan.
Provocările cu care se confruntă călătorii armeni din UE se extind dincolo de procesul de solicitare a vizei. Chiar și după obținerea unei vize Schengen, unii armeni raportează că au suferit dificultăți la sosire în obținerea intrării în țara pentru care au viza. Bulgaria, care a aderat recent la Zona Schengen, a fost remarcată pentru duritatea în a admite armeni. În ultimele luni, mai multor cetățeni armeni care au încercat să intre în Bulgaria cu vize valabile li s-a interzis intrarea. Rapoartele sugerează că autoritățile de frontieră bulgare au supus un număr semnificativ de călători armeni la interogații îndelungate și invazive, provocând plângeri că regulile privind vizele sunt aplicate în mod arbitrar.
Între timp, etnicii armeni din Nagorno-Karabah se confruntă cu obstacole majore atunci când încearcă să obțină vize pentru țările UE, deoarece pașapoartele lor – purtând codul „070” – sunt adesea respinse de autoritățile consulare. Aceste pașapoarte sunt clasificate ca documente de călătorie mai degrabă decât certificate de cetățenie armeană și sunt considerate insuficiente pentru obținerea unei vize UE. Certificatele de refugiat pe care le dețin armenii din Karabakh nu sunt, de asemenea, recunoscute ca suficiente pentru procesarea vizelor, iar UE caută să remedieze acest lucru.
Oficialii UE indică faptul că unii cetățeni armeni abuzează de regimurile de vize modificându-și planurile de călătorie în mod neautorizat, obținând efectiv vizele sub pretexte înșelătoare. O parte a problemei, recunoaște Ministerul de Externe armean, provine din faptul că unii armeni obțin vize cu intrare unică pentru o țară, dar apoi trec granițele în alte țări Schengen. Această problemă va complica dialogul privind liberalizarea vizelor pe fondul preocupărilor din multe state membre ale UE cu privire la imigrație și securitatea frontierelor.
Autor: Dan Alexe
