Revista presei internaționale: Trupele nord-coreene, deja în Rusia; Invitatul care a ieșit în evidență la summit-ul BRICS
Presa internațională scrie despre îngrijorările tot mai mari ale Occidentului privind pregătirea trupelor nord-coreene de a se alătura armatei ruse în războiul dus împotriva Ucrainei. Mai multe publicații trag primele concluzii asupra rezultatelor summit-ului BRICS, găzduit de Rusia. Apropierea alegerilor parlamentare din Georgia e un alt subiect asupra căruia își focalizează atenția presa străină.
Trupele nord-coreene se află deja în Rusia și devin „ținte legitime” pentru armata ucraineană, titrează Washington Post, făcând referire la declarațiile unor oficiali de la Casa Albă. Potrivit acestora, Statele Unite au dovezi că cel puțin 3.000 de soldați nord-coreeni se află în Rusia unde fac antrenamente. Purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, John Kirby, a declarat citat de Washington Post, că vor exista consecințe globale dacă trupele nord-coreene se vor alătura celor ruse în războiul dus împotriva Ucrainei, iar Statele Unite analizează împreună cu autoritățle de la Kiev care vor fi următorii pași ce trebuie făcuți pentru a răspunde noilor provocări.
Potrivit serviciilor secrete din Coreea de Sud, trupele nord-coreene trimise în Ucraina sunt bine pregătite, scrie Financial Times. Deghizați în buriați și iakuți, militarii au fost trimiși pentru a ajuta Rusia să recupereze regiunea Kursk, care este parțial ocupată de Forțele de Apărare ucrainene din luna august, relevă publicația. Potrivit analiștilor ucraineni, aceste forțe sunt probabil prea mici pentru a schimba cursul războiului. Pe de altă parte, Serviciul Național de Informații din Coreea de Sud raportează că trupele trimise în Federația Rusă aparțin Armatei a 11-a a RPDC, o unitate de elită numită Storm Corps.„Aceștia nu sunt soldați nord-coreeni obișnuiți, dintre care cei mai mulți nu au primit niciodată o pregătire adecvată de luptă. E vorba de o infanterie ușoară mobilă bine echipată”, a declarat Go Myong-hyun, cercetător senior la Institutul de stat pentru Coreea de Sud. FT a remarcat că trupele nord-coreene vin să susțină armata rusă într-un moment în care Kremlinul încearcă să-și mărească forțele din cauza pierderilor uriașe din Ucraina. Oficialii occidentali estimează că acestea numără peste 600.000 de morți și răniți. Serviciile secrete occidentale au, de asemenea, informații că dictatorul rus Vladimir Putin nu a dat curs solicitărilor din partea conducerii sale de vârf de a anunța un nou val de mobilizare.
Euronews descrie criticile adresate de Ucraina secretarului general portughez al ONU, António Guterres, care participă azi la summit BRICS, găzduit de președintele rus Vladimir Putin. Și asta în condițiile în care Guterres ignoră încălcările acordurilor internaționale de către Rusia, acceptând să discute cu Moscova, după ce a refuzat să participe în iunie la summit-ul de pace organizat de Kiev. Organizația BRICS – în care inițial intrau Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud – s-a extins anul acesta odată cu aderarea altor țări precum Iran, Egipt, Etiopia, Iran, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, amintește Euronews.
Moscova nu a reușit să obțină sprijin pentru invazia sa din Ucraina la summitul BRICS care are loc în orașul Kazani din Rusia, scrie The Guardian. Potrivit publicației, Putin s-a confruntat cu apeluri directe de a pune capăt conflictului din partea unora dintre cei mai apropiați și importanți parteneri ai săi. The Guardian scoate în evidență reacția Ministerului de Externe de la Kiev potrivit căruia, summit-ul BRICS, pe care Rusia plănuia să îl folosească pentru a împărți lumea, a demonstrat încă o dată că majoritatea liderilor mondiali rămân de partea Ucrainei în încercarea de a garanta o pace cuprinzătoare, justă și durabilă. Președintele chinez, Xi Jinping, a declarat la summit că nu trebuie să existe nicio escaladare a conflictului militar și a pledat din nou împotriva oricărui sprijin oferit din exterior părților beligerante, remarcă The Guardian.
Declarația finală a summit-ului BRICS nu conține inițiative specifice de pace privind războiul ruso-ucrainean, remarcă Agenstvo. Publicația notează că declarația conține referiri generale la soluționarea conflictului care trebuie să aibă loc prin dialog și diplomație. Potrivit Reuters, se aștepta ca documentul final să includă propuneri din partea Chinei și Braziliei pentru a pune capăt războiului. Inițiativa celor două țări prevede organizarea unei conferințe internaționale care ar fi recunoscută de Rusia și Ucraina, precum și oprirea ostilităților pe actuala linie a frontului, scrie Reuters.
La summitul găzduit de Putin, un invitat a ieșit în evidență: președintele Turciei Erdogan, titrează The New York Times. Publicația subliniază că el a fost singurul lider al unei țări NATO care a luat parte la eveniment, adresându-se lui Putin cu apelativul „dragă prietene”. Un termen pe care l-a folosit în mod repetat în încercarea de a poziționa Turcia ca un jucător esențial într-o lume a rivalilor spre frustrarea aliaților săi din NATO.
Reuters enumără câteva dintre problemele care stau la baza relațiilor dintre Tayyip Erdogan și Vladimir Putin, care s-au întâlnit miercuri în Rusia în marja summit-ului grupării BRICS, la care Turcia, membră NATO, și-a exprimat interesul să se alăture. Relațiile dintre președinții turc și rus sunt uneori tensionate, dar ambii au respins influența SUA și, în moduri diferite, au modelat conflicte militare din Caucazul de Sud până în Siria și Africa de Nord. Cele două țări, ambele cu acces la Marea Neagră, au extins cooperarea în materie de comerț, turism și energie de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, deși Turcia s-a opus intervenției Moscovei și a furnizat Kievului drone de atac, amintește Reuters.
Șapte țări sunt acum împotriva invitării Ucrainei la NATO - SUA, Germania, Belgia, Spania, Ungaria, Slovacia și Slovenia, scrie Politico, citând surse diplomatice occidentale. Publicația notează că poziția SUA și Germaniei e determinată de temerile de a fi atrași într-un război direct cu Federația Rusă, iar celelate trei țări se „ascund” în spatele lor. În același timp, Polonia și țările baltice sunt „mai optimiste”, dar trebuie să cedeze în fața „frontului unit” al Statelor Unite și Germaniei în chestiunea invitării Ucrainei la NATO, notează Politico.
Omul care a cumpărat o țară, e titlul unui alt articol publicat de Politico. Cel mai bogat om al Georgiei, Bidzina Ivanishvili, își înclină țara spre Moscova înaintea alegerilor din 26 octombrie, scrie ziarul. Aceste alegeri vor fi cea mai grea provocare de până acum pentru partidul de guvernământ Visul Georgian pe care-l controleză oligarhul, deoarece nemulțumirile față de politica lui pro-rusă cresc din ce în ce mai mult într-un moment istoric de tensiuni cu Occidentul din cauza războiului din Ucraina. După ce săptămâna trecută referendumul privind aderarea Republicii Moldova la bloc a fost aproape să fie respins, Occidentul urmărește cu precauție situația din Georgia - o altă fostă republică sovietică devenită țară candidată la UE, scrie Pollitico. Publicația georgiană Civil transmite că pe 23 octombrie, cu trei zile înainte de alegerile parlamentare cruciale, partidul de guvernământ Visul Georgian și-a încheiat turneul regional preelectoral cu un miting în capitala, Tbilisi, unde majoritatea mulțimii fuseseră transportată cu autobuzul din toată țara. Potrivit rapoartelor presei, mulți erau funcționari publici care se presupune că se aflau sub controlul partidului de guvernământ. Mitingul este o contraacțiune la marșul și mitingul forțelor pro-europene „Georgia alege UE” , care a avut loc cu doar trei zile mai devreme și la care au participat aproape o sută de mii de persoane, subliniază publicația georgiană.
Moneda Euro ar putea scădea cu 10%, față de dolar, dacă Donald Trump va câștiga alegerile prezidențiale din SUA, relatează Reuters. Analiștii intervievați de agenția de presă estimează că Trump ar putea introduce tarife de 10% la import și de 20% la mărfurile chinezești, ceea ce va crește valoarea dolarului. Totuși, această politică ar provoca inflație și o creștere a ratelor dobânzilor în Statele Unite. În schimb, o victorie sau o scindare în sânul democraților ar putea, dimpotrivă, să slăbească dolarul, conchid analiștii citați de Reuters.
