Revista presei internaționale: Georgia, în pragul unor alegeri existențiale; Conversațiile secrete ale lui Elon Musk cu Vladimir Putin
Alegerile parlamentare din Georgia, evoluția războiului ruso-ucrainean și rezultatele summit-ului BRICS din Rusia sunt printre principalele teme abordate de presa internațională.
În ajunul scrutinului parlamentar din Georgia, BBC publică un articol în care explică de ce aceste alegeri au un caracter istoric și la ce să ne așteptăm de la ele. Alegerile parlamentare din Georgia programate pentru 26 octombrie sunt existențiale, menționează agenția britanică, precizând că în joc este cursul pro-occidental al țării. Pentru prima dată în istoria Georgiei independente, partidul de guvernământ merge la alegeri, fiind la putere de 12 ani. Acest lucru se întâmplă pe fundalul unei crize fără precedent în relațiile cu Occidentul și al unei apropieri vizibile de Moscova. Pentru a intra în parlament, partidele vor trebui să depășească pragul de cinci procente. Dacă niciunul nu reușește să câștige majoritatea locurilor, va trebui format un guvern de coaliție. Acesta este tocmai scenariul pe care îl speră forțele de opoziție, acuzând autoritățile că conduc țara la izolare internațională și servesc interesele Rusiei. Visul Georgian, între timp, prezice o victorie zdrobitoare și le cere cetățenilor să aleagă între pace și război – în care, spun ei, opoziția încearcă să atragă Georgia.
Presa ucraineană transmite că primii soldați nord-coreeni trimiși în Rusia pentru a lupta de partea acesteia împotriva Ucrainei au fost deja dislocați în regiunea Kursk, aflată sub controlul parțial al armatei ucrainene din luna august. Potrivit Kyivindependent, Coreea de Nord a trimis aproape 12.000 de soldați în Rusia, inclusiv 500 de ofițeri și trei generali, care fac antrenamente militare pe teritoriul Federației Ruse. Potrivit Serviciilor secrete ucrainene, Rusia are „mari speranțe” în rezultatele pe care le-ar da participarea soldaților nord-coreeni la război, notează publicația.
The Independent scoate în evidență reacția președintelui Coreei de Sud, care promite un răspuns la cooperarea dintre Putin și Coreea de Nord. Potrivit publicației, liderul de la Seul consideră implicarea forțelor nord- coreene în război de partea Rusiei o provocare care amenință securitatea globală. Putin nu a negat că trupele nord-coreene se află în prezent în Rusia, dând vina pe occident că escaladează conflictul din Ucraina prin livrarea de arme către Kiev, notează The Independent. Publicația amintește că SUA iau în considerare măsuri militare directe împotriva trupelor nord-coreene” dacă acestea intră în războiul Rusiei din Ucraina.
Kyivpost publică un articol în care sugerează că o nouă lege adoptată în parlamentul de la Kiev ar deschide calea pentru mii de luptători străini să se alăture armatei ucrainene. Aceeași publicație scrie că Ucraina poate câștiga războiul, dacă va fi ajutată de soldați străini. Noua lege prevede formarea unei brigăzi de până la 10.000 de militari, ceea ce ar putea fi un factor decisiv pentru evoluția războiului, deoarece ar permite Ucrainei să-și mărească numărul de soldați din cadrul Legiunii Internaționale. Dar, vinul nou nu poate fi pus în burdufuri vechi: mulțimi de legionari noi s-ar alătura doar dacă ar ști că ofițerii lor de comandă sunt, la fel ca ei, străini și că Legiunea îndeplinește cu adevărat standardele militare occidentale, conchide Kyivpost.
Prezent la summitul BRICS din Rusia, secretarul general al ONU, Antonio Gutteres, i-a spus, joi, lui Vladimir Putin că este nevoie de „o pace justă” pentru a pune capăt războiului din Ucraina, transmite Sky News. Potrivit publicației, Gutteres a insistat asupra unui acord de pace „în conformitate cu Carta ONU, dreptul internațional și rezoluțiile Adunării Generale a ONU”, precizând că va depune efort pentru a obține mai mult sprijin internațional în speranța de a pune capăt luptelor din Ucraina. Secretarul general al ONU a fost criticat dur de autoritățile de la Kiev pentru participarea la summit-ul din Rusia după ce refuzase în vară să vină la summit-ul de pace organizat de Ucraina în Elveția, subliniază Sky News.
India a blocat intrarea Turciei în organizația BRICS din cauza bunelor relații pe care guvernul de la Ankara le are cu Pakistanul ostil Indiei, titrează Bild. Tabloidul germa notează că Erdogan vrea să adere la alianța BRICS reprezentată în mare parte de țări din așa-numitul sud global pentru a întări „autonomia strategică” a Turciei. În plus, vrea să arate că poate sta simultan atât la o masă cu aliații din NATO, cât și cu cei din din organizația BRICS, mai scrie BILD.
Conversațiile secrete ale lui Elon Musk cu Vladimir Putin – titlul WSJ. Elon Musk, cel mai bogat om din lume și un pivot al eforturilor spațiale ale SUA, a fost în contact regulat cu președintele rus Vladimir Putin de la sfârșitul anului 2022, relevă The Wall Street Journal. Discuțiile, confirmate de mai mulți actuali și foști oficiali americani, europeni și ruși, ating subiecte personale, tensiuni de afaceri și geopolitice. La un moment dat, Putin i-a cerut miliardarului să evite activarea serviciului său de internet prin satelit Starlink în Taiwan, ca o favoare pentru liderul chinez Xi Jinping, au spus două persoane informate cu privire la cerere. Musk a apărut în acest an ca un susținător esențial al campaniei electorale a lui Donald Trump și ar putea găsi un rol într-o administrație Trump dacă ar câștiga. În același timp, contactele ridică și potențiale preocupări de securitate națională în rândul unora din actuala administrație, având în vedere că Putin este unul dintre principalii adversari ai Americii, remarcă WSJ. Musk a creat legături profunde de afaceri cu armata și agențiile de informații americane, fiindu-i oferit acces la unele dintre cele mai sensibile programe spațiale ale Americii. SpaceX, care operează serviciul Starlink, a câștigat un contract clasificat de 1,8 miliarde de dolari în 2021 și este principalul lansator de rachete pentru Pentagon și NASA. Cunoașterea legăturilor dintre Musk și Kremlin pare a fi un secret strâns păstrat în guvern. Mai mulți oficiali ai Casei Albe au spus că nu sunt la curent cu ele. Subiectul este extrem de sensibil, având în vedere implicarea din ce în ce mai mare a lui Musk în campania lui Trump și alegerile prezidențiale din SUA care se apropie, la mai puțin de două săptămâni distanță.
Pentru prima dată, un politician de extremă dreapta este ales ca președinte al Parlamentului din Austria, relatează DPA. Agenția de presă subliniază că speaker al legislativului austriac a fost numit Walter Rosenkranz, reprezentant al Partidul Libertății de extremă dreapta, iar nominalizarea lui în fruntea Parlamentului a nemulțumit comunitatea evreiască. Mai multe organizații care studiază lagărele de concentrare din perioada nazistă, precum și Centrul de documentare al rezistenței austriece au emis avertismente privind alegerea lui Rosenkranz ca președinte ale Consiliului Național, scrie DPA. Partidul Libertății (FPÖ), condus de radicalul Herbert Kickl, care critică UE și pledează pentru relații bune cu Rusia, a ieșit pe primul loc la recentele alegeri parlamentare din Austria, amintește DPA. Gruparea de extremă-dreapta a acumulat aproape 30% din voturi, dar este departe de a avea o majoritate absolută, ceea ce înseamnă că va trebui să găsească un partener de coaliție în parlament pentru a forma un guvern stabil, explică agenția de presă. Va fi o misiune extrem de grea în condițiile în care niciun partid nu vrea să formeze o alianță cu extrema dreaptă, conchide DPA.
Reuters relatează că Parlamentul European a acordat joi Premiul Saharov pentru Libertatea de Gândire Maríei Corina Machado și lui Edmundo González Urrutia, liderii opoziției din Venezuela pe care îi consideră câștigătorii alegerilor organizate de țara sud-americană anul acesta. Agenția de presă amintește că într-o rezoluție adoptată la 19 septembrie, eurodeputații au subliniat că misiunile internaționale de observare a alegerilor au arătat că scrutinul prezidențial din Venezuela nu a respectat standardele internaționale de integritate electorală. Parlamentul European l-a recunoscut pe Edmundo González Urrutia ca președinte legitim și ales democratic al țării și pe María Corina Machado ca lideră a forțelor democratice, mai scrie Reuters.
Jocurile de noroc reprezintă o amenințare în creștere la nivel mondial pentru sănătatea publică, avertizează experții, citați de The guardian. Comisia Lancet cere ca jocurile de noroc să fie tratate în același mod ca alcoolul și tutunul. Expansiunea rapidă a acestora prin intermediul telefoanelor mobile și internetului dăunează mult mai multor oameni decât se credea anterior, avertizează un raport. Publicația relevă că aproximativ 450 de milioane de oameni au cel puțin un simptom comportamental sau s-au confruntat cu o consecință personală, socială sau de sănătate dăunătoare a jocurilor de noroc. Dintre aceștia, cel puțin 80 de milioane de oameni suferă de tulburări de jocuri de noroc, o afecțiune de sănătate mintală identificată printr-un model de pariuri repetate și continue, în ciuda consecințelor negative asupra vieții unei persoane.
Departamentul de Justiție al Statelor Unite l-a avertizat pe miliardarul Elon Musk că loteria lui de un milion de dolari pentru alegătorii înregistrați în statele cu alegători indeciși ar putea încălca legea federală, transmite EFE. Săptămâna trecută, Musk a lansat o „loterie” promițând un milion de dolari persoanelor alese aleatoriu dintre semnatarii unei petiții care sprijină Primul și Al Doilea Amendament, care protejează libertatea de exprimare și dreptul de a purta arme. Cu toate acestea, pentru a-l semna, persoanele trebuie să fie înregistrate în statele cheie pentru alegerile din 5 noiembrie, deși legea federală din SUA interzice să plătească oamenilor să se înregistreze pentru a vota. Musk a fost în dezacord cu criticile că plătește pentru înregistrarea republicanilor. Câștigătorii „pot fi din oricare sau din niciun partid politic și nici măcar nu trebuie să votați”, a postat el pe X.
