Corespondență // Cum sancțiunile UE afectează economia Rusiei, în ciuda previziunilor liniștitoare
S-a tot vorbit despre acest paradox care ar fi faptul că în ciuda sancțiunilor occidentale, și mai ales europene, economia Rusiei nu pare a se resimți fără măsură, ba chiar dă semne de vigoare. Realitatea este însă cu totul alta, după cum o arată cele mai recente studii independente, precum Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în ultima sa evaluare privind conflictul din Ucraina. La scurt timp după invazie, Germania și alte câteva națiuni europene importante, inclusiv Italia, Spania, Republica Cehă, Polonia și Austria au început să trimită cantități uriașe de mărfuri prin Turcia și vecinii Rusiei, inclusiv Kazahstan, Kirghizstan, Georgia și Armenia, în mod clar destinate Rusiei.
În loc să se prăbușească așa cum a fost prezis pe scară largă odată cu regimul de sancțiuni occidentale după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, economia rusă pare a se încinge, ba chiar se arată în pericol de supraîncălzire.
Cheltuielile militare masive, inclusiv plățile mari către soldați, au alimentat creșterea economică, precum și salariile mari și inflația, deoarece companiile sunt acum forțate să egaleze salariile militare pentru a atrage muncitori.
Rusia își poate permite să își finanțeze războiul în Ucraina încă câțiva ani, potrivit economiștilor, din cauza veniturilor masive din petrol și a eșecului sancțiunilor occidentale.
Economia se supraîncălzește parțial din cauza nevoii președintelui Vladimir Putin de a înlocui lunar cei 20.000 de soldați uciși sau răniți, conform pierderilor raportate de Institutul pentru Studiul Războiului în iunie. Guvernatorii regionali ruși plătesc bonusuri nemaivăzute de înscriere pentru a atrage soldați, Belgorod doborând recent recordul cu un bonus de 31.200 de dolari.
Rezultatul este o ocupare aproape deplină în Rusia și salarii în creștere. Nu este o noutate: șefa Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, a avertizat încă din această vară că forța de muncă și capacitatea de producție a Rusiei sunt „aproape epuizate”.
Ea a anunțat o perioadă susținută de rate ale dobânzilor ridicate pentru a încerca să încetinească economia și să reducă inflația - dar până acum nu a funcționat. În semn de gravitate continuă a problemei, banca și-a majorat vineri rata cheie a dobânzii de la 19 la sută la 21 la sută, cel mai ridicat nivel din mai mult de două decenii, depășind 20 de procente pe care cei mai mulți analiști se așteptau. Inflația a fost „semnificativ mai mare” decât cea estimată în iulie, a spus banca într-un comunicat. Banca a prognozat o creștere de la 3,5% la 4% în 2024, apoi o scădere drastică la 0,5% până la 1,5% în anul următor.
Creșterea ratelor Băncii Centrale i-a înfuriat pe unii dintre cei mai importanți oligarhi ai națiunii, o figură puternică avertizând recent că producătorii vor intra în faliment, în semn al tensiunilor printre elite privind presiunile din economia de război a lui Putin.
Companiile private abia pot concura cu salariile mari ale militarilor. Un sondaj realizat de Uniunea Industriașilor și Antreprenorilor din Rusia în această lună a constatat că 82,8% dintre firme întâmpinau dificultăți în atragerea lucrătorilor. Șomajul a scăzut la 2,4% în iunie, potrivit Rosstat, agenția de statistică de stat.
Lucru ce subliniază faptul că Rusia nu dispune de o rezervă nelimitată de oameni și trebuie să țină cont din punct de vedere financiar și social de costurile tot mai mari ale refacerii pierderilor sale din război prin diverse modalități de generare de forțe de luptă. Asta, în condițiile în care migranții sunt din ce în ce mai puțin o soluție, deoarece consideră tot mai mult Rusia drept un loc ostil și neatractiv în care să se mute pentru a munci.
Costurile susținerii războiului vor crește așadar, pe măsură ce Rusia continuă să „consume” oameni și echipamente pe linia frontului. Resursele Rusiei sunt însă limitate, iar Putin nu poate gestiona aceste costuri la nesfârșit. În cele din urmă, economia Rusiei va ajunge la un punct în care se va prăbuși.
Autor: Dan Alexe