Revista presei internaționale: Proteste postelectorale în Georgia; SUA, în pragul unor alegeri istorice
Presa internațională descrie situația postelectorală din Georgia unde opoziția continuă să conteste rezultatele alegerilor parlamentare de sâmbătă. Mai multe publicații scot în evidență măsurile pe care urmează să le ia Occidentul ca răspuns la implicarea trupelor nord-coreene în războiul ruso-ucrainean. În atenția presei rămân alegerile prezidențiale din Statele Unite a căror campanie a intrat pe ultima sută de metri.
Presa internațională relatează că mii de georgieni au ieșit ieri în stradă pentru a contesta rezultatul alegerilor parlamentare de sâmbătă. The Guardian notează că manifestația din fața parlamentului a fost organizată de opoziția pro-occidentală a țării, care a refuzat să-și recunoască înfrângerea și a acuzat partidul de guvernământ Visul Georgian de fraudă electorală. Potrivit publicației Georgia Today, câțiva lideri ai opoziției au cerut organizarea de noi alegeri, care să fie supravegheate de o comisie internațională și au anunțat că partidele lor nu își vor ocupa locurile în parlament, creând terenul pentru o criză politică prelungită.
În Georgia persistă incertitudinea, opoziția acționând pentru ca națiunile occidentale să nu recunoască rezultatele votului, comentează Politico. SUA și Uniunea Europeană au cerut investigații complete cu privire la rezultatul alegerilor de sâmbătă, în urma cărora partidul de guvernământ, Visul Georgian, a câștigat majoritatea mandatelor, acumulând 54% din voturi, trasmite Euronews. Postul paneuropean de televiziune face referire la concluziile observatorilor Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) care au semnalat cazuri de intimidare a alegătorilor și de cumpărare a voturilor.
Premierul georgian Irakli Kobakhidze a încercat luni să detensioneze situația politică postelectorală, asigurând alegătorii că țara își va continua parcursul european, notează DPA. Agenția de presă amintește că fosta republică sovietică de la granița de sud a Rusiei este candidată la aderarea la UE. Cu toate acestea, Bruxelles-ul a suspendat discuțiile de aderare din cauza mai multor legi represive pe care partidul Visul Georgian al lui Kobakhidze le-a impus în acest an, scrie DPA.
Între timp, Statele Unite au avertizat luni că o parte a celor 10.000 de soldați trimiști de Coreea de Nord în Rusia se îndreaptă spre regiunea Kursk pe care Ucraina a invadat-o în august , transmite The New York Times. Publicația notează că secretarul general al NATO, Mark Rutte, a confirmat luni că trupele nord-coreene au fost dislocate în Kursk, semnalând pericolul escaladării conflictului. Experții militari intervievați de The New York Times consideră că numărul soldaților nord-coreeni trimiși să lupte de partea Rusiei este prea mic pentru a influența situația generală de pe câmpul de luptă, dar suficient pentru a ajuta Moscova să-și recupereze teritoriul din regiunea Kursk.
The Independent citează foști diplomați și analiști britanici potrivit cărora, desfășurarea de trupe nord-coreene în Rusia este un semn de disperare al Kremlinului. Totuși, soldații trimiși de regimul de la Phenian nu pot ajuta Rusia decât pe termen scurt și în special să-și recucerească regiunea Kursk, scrie The Independent.
Statele Unite și aliații săi au acum o dilemă - cum să răspundă la implicarea trupelor nord-coreene în război fără a provoca o nouă escaladare a conflictului, comentează Bloomberg. Potrivit publicației, unii aliați ai Ucrainei iau în calcul opțiuni alternative. De exemplu, NATO discută ideea de a proteja spațiul aerian din vestul Ucrainei cu sisteme de apărare antiaeriană aflate pe teritoriul Poloniei și cel al României. Lituania propune să fie revăzută ideea de a trimite militari ai NATO în Ucraina, iar Statele Unite au revenit la discuțiile privind cererea Kievului de a-i permite armatei ucrainene să lovească teritoriul Rusiei cu rachete cu rază lungă de acțiune, se mai spune în articolul publicat de Bloomberg.
Vicepreședintele democrat Kamala Harris (60 de ani) și fostul președinte republican Donald Trump (78 de ani) intră în ultima săptămână de campanie înaintea scrutinului prezidențial din 5 noiembrie, o cursă marcată de tensiuni fără precedent, scrie France Press. Agenia de presă sulbiniază că cele mai recente sondaje indică o cursă strânsă între Harris și Trump, ambii candidați fiind aproape la egalitate, iar rezultatul final depinde de voturile din șapte state-cheie. Indiferent de rezultat, alegerile din acest an vor intra în istorie, remarcă AFP. Fie americanii vor alege prima femeie președinte, fie vom asista la revenirea lui Trump la Casa Albă ca primul președinte cu condamnări penale și cel mai în vârstă lider de stat al SUA, conchide France Press.
Mai multe publicații de pe mapamond atrag atenția că peste o treime din toate speciile de copaci din întreaga lume se confruntă cu riscul dispariției. Factorii de risc variază de la schimbări climatice, defrișări, specii invazive, dăunători și boli în aproape fiecare țară din lume, notează CBSnews. Copacii reprezintă mai mult de un sfert din speciile trecute pe Lista Roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii. Numărul copacilor amenințați este mai mult decât dublu față de numărul păsărilor, mamiferelor, reptilelor și amfibienilor amenințați, relevă publicația.
Pierderea copacilor este o amenințare pentru mii de plante, ciuperci și animale, copacii fiind considerați o „componentă definitorie a multor ecosisteme” prin rolul lor în ciclurile carbonului, apei și nutrienților, formarea solului și reglarea climei. Potrivit Serviciului Forestier al Departamentului Agriculturii din SUA, 100 de copaci pot elimina 54 de tone de monoxid de carbon și 430 de kilograme de alți poluanți ai aerului pe an, relevă CBSnews.
