Revista presei internaționale: Renumărarea parțială a voturilor în Georgia; Noi dispute comerciale între UE și China
Presa internațională continuă să urmărească situația post-electorală din Georgia unde autoritățile au decis renumărarea parțială a voturilor după ce guvernarea pro-rusă a fost acuzată de fraudarea alegerilor parlamentare. Publicațiile străine descriu evoluția războiului ruso-ucrainean semnalând avansarea trupelor ruse în estul Ucrainei. Disputele comerciale de ultimă oră dintre Uniunea Europeană și China, dar și problemele privind asigurarea concurenței loiale din unele sectoare ale economiei europene, se numără printre alte subiecte abordate de publicațiile internaționale.
Comisia Electorală Centrală a Georgiei a decis să renumere buletinele de vot în 14 la sută dintre secțiile de votare, transmite Reuters. Potrivit agenției de presă, decizia a fost luată după acuzațiile de falsificare a rezultatelor alegerilor parlamentare de sâmbătă în urma cărora, partidul de guvernămând „Visul Georgian”, considerat pro-rus de oponenți, și-a adjudecat victoria obținând aproape 54% din voturi. Partidele de opoziție și președintele pro-occidental Salome Zurabișvili contestă aceste rezultate, acuzând guvernarea de fraudarea alegerilor, remarcă Reuters amintind că Uniunea Europeana, NATO și Statele Unite au cerut investigarea modului în care s-a desfășurat procesul electoral. Comisia Electorală Centrală a Georgiei nu a precizat când va face publice rezultatele renumărării parțiale a voturilor, subliniază aceeași agenție de presă.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că trupele sale au ocupat complet orașul Seliidovo din regiunea Donețk din estul Ucrianei, avansând astfel spre orașul strategic Pokrovsk, relatează BBC. Experții militari, intervievați de serviciul britanic de presă, spun că trupele ruse au reușit să ocolească fortificațiile ucrainene și estimează că armata ucraineană a fost nevoită să se retragă din Selidovo pentru a nu fi încercuită. Capturarea acestui oraș nu aduce avantaje semnificative pentru o ofensivă, dar el reprezinta o amenințare pentru unitățile rusești care continuă să avanseze în regiune, susțin analiștii militari citați de BBC.
Grupul media rus Agenstvo, scrie că între 20 și 27 octombrie, Rusia a ocupat aproape 200 de kilometri pătrați din teritoriul Ucrainei, marcând cea mai rapidă ofensivă săptămânală a forțelor sale din acest an. În plus, în ultima lună, Rusia a obținut controlul asupra unui teritoriu de aproape 500 de kilometri pătrați, ocupând în special zone din apropierea orașelor Vuhledar și Pokrovsk din regiunea estică Donețk. Conform grupului media rus Agentstvo, acum, trupele Moscovei controlează aproximativ 20% din teritoriul ucrainean, iar superioritatea numerică a Rusiei devine tot mai evidentă, în timp ce Ucraina continuă să solicite sprijin militar suplimentar din partea aliaților occidentali.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a solicitat Statelor Unite rachete de croazieră Tomahawk, spun surse anonime citate de ziarul The New York Times. Autoritățile americane ar fi respins această cerere pentru a evita escaladarea războiului, în condițiile în care rachetele Tomahawk au o rază de acțiune de 2 400 de kilometri care pot acoperi întreaga parte europeană a Rusiei. Statele Unite ale Americii nu permit Ucrainei să lovească teritoriul Rusiei nici măcar cu rachetele tactice ATACMS, care au o rază de acțiune mult mai mică, amintește The New York Times. În plus, potrvit surselor diplomatice ale publicației, numărul țintelor militare din Rusia depășește cu mult numărul rachetelor pe care SUA ar putea să le ofere Kievului fără a-și slăbi propria capacitate militară.
Coreea de Nord își întărește măsurile de securitate pentru liderul țării Kim Jong Un din cauza amenințărilor de asasinat, titrează Newsweek, făcând referire la informațiile furnizate de canalul sud-coreean Yonhap și Serviciul Național de Informații al Coreei de Sud. Printre aceste măsuri se numără instalarea de sisteme de bruiaj și echipamente pentru detectarea dronelor, în contextul în care Kim a avut peste 110 apariții publice în acest an, cu o creștere semnificativă față de anul trecut, scrie Newsweek. Măsurile de securitate pentru dictatorul de la Phenian au fost luate pe fondul tensiunilor crescânde cu Coreea de Sud și aliații ei occidentali din cauza sprijinului militar pe care-l oferă Rusiei, remarcă publicația. Anterior, Coreea de Nord a livrat Moscovei sute de mii de muniții, i-ar acum i-a trimis aproximativ 10.000 de soldați pentru a o ajuta în conflictul din Ucraina, subliniază Newsweek.
Kievul încearcă să reia negocierile cu Moscova privind oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice prin medierea Qatarului, informează Financial Times, citând surse între care se numără oficiali ucraineni de rang înalt. Pubicația precizează că aceste negocieri ar fi fost aproape de un acord în august, dar au fost întrerupte după atacul armatei ucrainene în regiunea rusă Kursk a Federației Ruse. Acordul ar reprezenta cea mai semnificativă detensionare a războiului de când președintele rus Vladimir Putin a ordonat invazia pe scară largă a Ucrainei la începutul anului 2022, scrie Financial Times. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în această lună că un acord pentru protejarea instalațiilor energetice ar putea semnala pregătirea Rusiei pentru discuții de pace mai ample, adaugă Financial Times. Potrivit unui înalt oficial ucrainean, citat de publicație, Moscova și Kievul și-au redus în ultimele săptămâni frecvența atacurilor reciproce asupra infrastructurii energetice ca parte a acordurilor la care ar fi ajuns serviciile de informații ale celor două părți. Pe măsură ce iarna se apropie, Ucraina se confruntă cu provocări serioase din cauza atacurilor rusești la scară largă cu rachete care au distrus aproape jumătate din capacitatea sa de generare a energiei, notează ziarul. Potrivit Financial Times, atât Kievul, cât și Moscova au recunoscut anterior că oprirea atacurilor asupra sistemului energetic ucrainean și a instalațiilor rusești de rafinare a petrolului era în interesul lor reciproc.
Presa străină abundă în comentarii cu privire la primul atac cu drone care a vizat ieri teritoriul Ceceniei. Potrivit Unian, o dronă a lovit universitatea militară locală care poartă numele președintelui rus „Vladimir Putin”, iar liderul cecen Ramzan Kadîrov a promis răzbunare ordonându-le soldaților săi de pe front să nu ia prizonieri din rândul soldaților ucraineni. Șeful Centrului de Combatere a Dezinformării din Ucraina, Andrei Kovalenko a declarat într-un interviu pentru RBK-Ukraina că atacurile au vizat clădirea instituției militare pentru pregătirea trupelor speciale „Spețnaz”, implicate în numeroase crime de război.
În Rusia, tortura și abuzurile au devenit instrumente sistematice de represiune, îndreptate în special împotriva protestatarilor și activiștilor anti-război, scrie Novaia Gazeta Evropa cu referire la un raport special al ONU. Raportul descrie metodele de tortură, cum ar fi bătăile și șocurile electrice, acte care se săvârșesc în secțiile de poliție și închisori, notează ziarul. Legislația rusă nu prevede o răspundere penală clară pentru tortură, de aceea plângerile victimelor sunt de cele mai multe ori respinse, explică Novaia Gazeta Evropa.
Politico scoate în evidență disputele comerciale dintre Uniunea Europeană și China. Uniunea Europeană impune de azi, taxe vamale pentru mașinile electrice exportate în țările blocului comunitar de către companiile auto chineze care beneficiază de subvenții neloiale. Decizia a fost luată în ciuda presiunilor guvernului chinez care a vrut să evite acest scenariu care-i limitează semnificativ piața de vânzare a mișinilor electrice, notează Politico. În schimb, taxele, care variază între 8% și 35%, sunt menite să ofere oportunități de investiție pentru producătorii europeni, care se confruntă cu dificultăți pe piața chineză, explică publicația. Deși impactul asupra consumatorilor ar putea fi minim, sectorul auto german se teme de represalii comerciale din partea Chinei, semnalează Politico.
Probleme privind asigurarea concurenței loiale se atestă și în unele sectoare economice din Uniunea Europeană, scrie The Guardian. Ziarul britanic face referire la datele unui raport al Comisiei Europene, potrivit cărora, a cincea parte a companiilor IT încalcă Legea Pieței Digitale menită să asigure o concurență echitabilă. Legea, care a intrat în vigoare în martie, vizează companii precum Google, Amazon și Apple, obligate să respecte regulile Uniunii Europene. Există suspiciuni că aceste companii impun termeni contractuali dezavantajoși furnizorilor sau partenerilor lor, limitând astfel oportunitățile de afaceri pentru altele, scrie pubicația britanică. Raportul subliniază necesitatea unor măsuri stricte de transparență și prevenire a conflictelor de interese, conchide The Guardian.
Candidatul democrat la alegerile prezidențiale Kamala Harris va petrece noaptea din 5 noiembrie la Universitatea Howard din Washington, a anunțat un purtător de cuvânt al vicepreședintelui american, citat de NBC News. „Prin această alegere simbolică, Kamala Harris vrea să aducă un omagiu instituției pe care a absolvit-o acum 40 de ani. Dacă numărătoarea voturilor se desfășoară fără probleme, democrata va afla la Howard despre posibila ei încoronare istorică, devenind prima femeie care a câștigat Casa Albă sau, dimpotrivă, despre înfrângerea ei în fața lui Donald Trump”, notează NBC News. „Universitatea privată Howard, fondată în 1867, la scurt timp după Războiul de Secesiune, pregătește anual mii de studenți afro-americani, majoritatea covârșitoare a celor înscriși. Howard este cea mai cunoscută dintre universitățile istorice de culoare, o rețea de aproximativ o sută de instituții prezente în principal în sud-estul țării. Aceste unități de învățământ au fost create pentru a oferi afro-americanilor posibilitatea de a urma studii superioare, în pofida segregării în vigoare la acea vreme. În deceniile de după încetarea segregării, în 1964, s-a înregistrat un aflux de studenți de culoare în aceste instituții”, mai scrie NBC News făcând referire la istoricul instituției de învățămând Howard din Washington.
