Revista presei internaționale: Tensiuni post-electorale în Georgia; Frustrarea aliaților NATO față de Ungaria atinge punctul de fierbere
Presa internațională continuă să urmărească situația post-electorală din Georgia, unde procurorii au deschis ieri o anchetă privind posibila fraudare a alegerilor parlamentare de sămbătă. Mai multe publicații descriu problemele cu care se confruntă Ucraina în relațiile cu aliații occidentali, cărora le cere sprijin pentru a face față unei etape complicate a războiului declanșat de Rusia.
Parchetul georgian a deschis o anchetă privind presupusa falsificare a alegerilor parlamentare desfășurate sămbăta trecută, transmite cotidianul Civil de la Tbilisi. Publicația subliniază că ancheta procurorilor a demarat după ce opoziția pro-europeană din Georgia și președintele țări Salome Zurabișvili au contestat rezultatele scrutinului, potrivit cărora partidul de guvernământ Visul Georgian ar fi acumulat o majoritate de 54 la sută din voturi, cu aproximativ 15 procente mai mult decât era creditat de mai multe sondaje efectuate la ieșirea de la urne. Publicația Civil amintește că opoziția învinuiește partidul de guvernământ că promovează o politică pro-rusă, adoptând legi anti-democratice care blochează procesul de aderare a Georgiei la Uniunea Europeană.
Zurabishvili îndeamnă Procuratura „să evite confruntarea cu președintele”, titrează Georgiatoday, după ce liderul de la Tbilisi, Salome Zurabishvili, a refuzat să meargă la audieri. „Se pare că procuratura așteaptă de la mine dovezi și mărturisiri. Ar trebui să fie invers – organul de anchetă ar trebui să fie cel care caută și furnizează probe, așa cum este cazul în orice țară normală. Nu am auzit niciodată ca o agenție de investigație să îi ceară președintelui să prezinte dovezi”, a spus Zurabishvili, citată de Georgiatoday.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat citat de Unian că reacția internațională la implicarea soldaților nord-coreeni în război de partea Rusiei este insuficientă. Potrivit liderului de la Kiev, aproximativ 3.000 de soldați nord-coreeni, inclusiv ofițeri și generali, se pregătesc de luptă, iar alte câteva mii urmează să li se alăture în curând. Unian remarcă avertismentul lui Zelensky potrivit căruia situația devine periculoasă și asemănătoare cu începutul ocupației peninsulei Crimeea în 2014, când reacția Occidentului a fost slabă. Potrivit agenției de presă, președintele ucrainean a cerut o reacție mai fermă din partea comunității internaționale, avertizând că prezența soldaților nord-coreeni duce la escaladarea conflictului. Unian subliniază că Zelenski e nemulțumit pentru că Ucraina a primit numai 10% din ajutorul militar aprobat anul acesta de Congresul american. Astfel, așteaptă desfășurarea în următoarele săptămâni a unei noi reuniuni a grupului de la Ramstein, care reunește statele ce furnizează ajutor militar Ucrainei. Între timp, armata rusă înaintează zilnic cu aproximativ 2-3 kilometri pe linia frontului din regiunea estică a Ucrainei Donețk, notează Unian.
SUA impun sancțiuni împotriva unor entități care sprijină Rusia în conflictul din Ucraina, titrează Bloomberg. Potrivit publicației e vorba de companii din China, India și Turcia, care continuă să furnizeze componente esențiale pentru tehnologia militară a Rusiei, facilitând în acest fel ocolirea directă a sancțiunilor occidentale. După restricțiile impuse de SUA asupra livrărilor de produse prin Emiratele Arabe Unite, India a devenit un nou punct de tranzit pentru tehnologiile critice destinate Rusiei, complicând astfel monitorizarea livrărilor, explică Bloomberg. Liderii G7 au promis măsuri stricte pentru a preveni ocolirea sancțiunilor, dar dificultățile de aplicare a pedepselor și colaborarea între statele implicate complică acest proces, constată Bloomberg.
Frustrarea aliaților NATO față de Ungaria atinge punctul de fierbere, în timp ce Budapesta continuă să flirteze cu Rusia, titrează Politico. Publicația atrage atenția că divizarea s-a accentuat miercuri, când oficialii maghiari au refuzat invitația de a participa la o reuniune la Budapesta a tuturor ambasadorilor și consilierilor militari din țările NATO aflați la post în Ungaria. Scopul era de a discuta despre politica Budapestei de încurajare a legăturilor cu Rusia și China, scrie POLITICO. Publicația menționează că după refuzul Ungariei de a participa la reuniunea NATO, astăzi, ministrul maghiar de externe, Péter Szijjártó, urmează să ia cuvântul la o conferință de securitate în Belarus, alături de omologul său rus Serghei Lavrov și chiar de ministrul sirian de externe Bassam Sabbagh. În aceste condiții, Ungaria devine u n aliat din ce în ce mai incomod în cadrul NATO și Uniunii Europene, într-un moment în care Occidentul ajută Ucraina și încearcă să sancționeze Rusia pentru războiul său de agresiune, notează POLITICO.
Candidatul Partidului Republican la alegerile prezidențiale Donald Trump, a avertizat că dacă revine la Casa Albă după alegerile din 5 noiembrie, Uniunea Europeană va trebui să "plătească un preț mare" pentru că nu importă suficiente produse din Statele Unite, relatează Reuters. Potrivit agenției de presă, la un miting din Pennsylvania, Donald Trump a promis să impună o taxă de 10% pe importurile din toate țările și taxe de 60% la importurile din China. Acestea ar afecta lanțurile de aprovizionare din întreaga lume, declanșând probabil represalii și creșterea costurilor, avertizează economiștii citați de Reuters. De cealaltă parte, candidatul democrat Kamala Harris a avertizat zeci de mii de oameni adunați la Washington, că adversarul său republican, Donald Trump, e obsedat de răzbunare și vrea să obțină o putere necontrolată amenințând securitatea națională, conchide Reuters.
Competiția pentru dominația spațială dintre SUA și China pune în pericol securitatea internațională, semnalează BBC, după ce Beijingul a marcat un nou succes prin transportarea pe o stație orbitală a unei misiunii „în care pentru prima dată a intrat o femeie astronaut. Serviciul britanic de presă menționează că această misiune spațială a Chinei va dura șase luni, timp în care astronauții săi vor face experimente științifice și pregătiri pentru un nou zbor al omului pe Lună, pe care China vrea să-l realizeze peste cinci ani. Potrivit BBC, China intenționează să devină o superputere spațială, având planificate în acest an 100 de lansări în spațiu, ceea ce îngrijorează Statele Unite. Pentagonul are mari temeri că tehnologiile chineze precum ar fi sateliții de spionaj sau armele anti-satelit, ar putea fi utilizate în scopuri militare punând în pericol securitatea globală, mai scrie BBC.
