Revista presei internaționale: Scenarii de încheiere a războiului ruso-ucrainean; Europenii se așteaptă la vremuri dificile în relația cu SUA
Presa internațională relatează despre ultimele evoluții ale războiului ruso-ucrainean și descrie dificultățile militare cu care se confruntă atât Ucraina, cât și Rusia. Mai multe publicații atrag atenția asupra unor scenarii de încheiere a conflictului care sunt analizate de țările NATO. Între timp, mai multe ziare semnalează că europenii se așteaptă la vremuri dificile în relația cu Statele Unite, indiferent de cine va câștiga alegerile prezidențiale din 5 noiembrie.
Pe fondul ofensivei trupelor ruse în regiunea Donețk din estul Ucrainei, autoritățile de la Kiev caută să intensifice mobilizarea bărbaților în rândurile armatei, transmite EFE. Doi diplomați europeni intervievați de agenția de presă spun că numărul insuficient de soldați ucraineni pe câmpul de luptă a stârnit dispute între Kiev și aliații săi occidentali, care cer creșterea efectivelor militare pentru stabilizarea frontului. Potrivit EFE, Statele Unite fac presiuni pentru reducerea vârstei de mobilizare, care a fost deja scăzută de la 27 la 25 de ani. Canalul ucrainean de Telegram "DeepState", apropiat Ministerului Apărării de la Kiev, care monitorizează desfășurarea războiului, a confirmat joi dimineață căderea orașului strategic Selidovo în mâinile trupelor ruse, notează aceeași agenție de presă, precizând că Ucraina plănuiește mobilizarea a 160.000 de soldați suplimentari în următoarele trei luni pentru a pentru a compensa avantajul numeric al inamicului.
De cealaltă parte, Rusia va fi nevoită să crească și mai mult impozitele pentru populație pentru a continua finanțarea războiului împotriva Ucrainei, relatează Reuters. Economiștii citați de agenția de presă consideră că măsurile deja anunțate pentru creșterea veniturilor sunt insuficiente. Pentru nevoile militare guvernarea de la Moscova a alocat în proiectul bugetului Rusiei pentru anul viitor peste 6 la sută din PIB, cel mai mare procent de la Războiul Rece, notează Reuters. Astfel, cheltuielile pentru apărare vor fi, pentru prima dată, de două ori mai mari decât cele sociale. În plus, economia Rusiei va fi afectată negativ de așteptatul declin al prețurilor la petrol, care, conform prognozelor bugetare, ar putea scădea în următorii doi ani de la 70 până la 65 de dolari de dolari pe baril, scrie agenția de presă Reuters.
Jumătate din câștigurile teritoriale ale Rusiei în Ucraina până în acest an au fost realizate în ultimele trei luni, atrage atenția The New York Times. Avansul rapid al Rusiei în estul Ucrainei este o schimbare izbitoare față de situația de anul trecut, când linia frontului a rămas în cea mai mare parte statică, ambele părți lansând ofensive ambițioase care au eșuat în mare parte, constată The New York Times. Publicația notează că impasul care a definit anul 2023 a pus bazele progresului recent al Rusiei. Oricât de nesemnificative ar fi câștigurile, atacurile Rusiei au slăbit treptat armata ucraineană până la punctul în care trupele sale sunt atât de întinse încât nu mai pot să-și țină unele dintre poziții, spun soldații ucraineni și analiștii militari.
Autoritățile ruse resping „scenariul german” de încheiere a războiului ruso-ucrainean, potrivit căruia Ucraina ar intra în NATO fără teritoriile ocupate de Rusia, transmite Moscow Times. Publicația citează declarații ale ambasadorului special al Ministerului de Externe al Rusiei, Rodion Miroșnik, potrivit căruia, aderarea oricărei părți a Ucrainei la NATO este inacceptabilă și ar fi percepută ca o escaladare suplimentară a conflictului. Moscow Times subliniază că scenariul german se bazează pe experiența Germaniei de după al Doilea Război Mondial, când doar partea vestică (RFG) a intrat în NATO, în timp ce partea estică (RDG) a fost sub influența URSS. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că doar poporul ucrainean poate decide dacă țara ar trebui să adere la NATO fără teritoriile pierdute, subliniind importanța consultării opiniei publice, remarcă Moscow Times. Publicația notează că, aliații occidentali ai Ucrainei au început să discute serios despre „scenariul german”. Totuși, surse ale publicației Financial Times au recunoscut că ideea „aderării Ucrainei la NATO fără teritoriile ocupate ” se confruntă cu dificultăți, atât din cauza opoziției Rusiei, cât și a incertitudinii privind poziția Statelor Unite și a altor membri NATO.
Uniunea Europeană reia discuțiile privind posibilitatea confiscării directe a activelor rusești, care au fost înghețate în urma sancțiunilor impuse din cauza războiului ruso-ucrainean, scrie Politico. Publicația amintește că spre deosebire de Statele Unite, care au adoptat în aprilie o lege ce permite confiscarea directă a rezervelor blocate ale Băncii Centrale a Rusiei, UE nu a luat măsuri similare și folosește în schimb veniturile generate de fondurile pe care Kremlinul le deține în titluri de valoare europene și pe conturi bancare. Totuși, această poziție ar putea suferi modificări, ceea ce ar putea ajuta la acoperirea unui credit de 45 de miliarde de euro acordat Ucrainei de UE, garantat prin activele rusești înghețate, spun sursele Politico. Publicația subliniază că Uniunea Europeană a înghețat aproximativ 200 de miliarde de euro în active rusești, impunând sancțiuni Ministerului de Finanțe, Băncii Centrale a Rusiei și Fondului Național de Bunăstare în primele zile ale războiului.
Aliații europeni se așteaptă la vremuri dificile în relația cu Statele Unite, indiferent de cine va câștiga alegerile, conform agenției Associated Press. Alegerile din SUA au loc în contextul invaziei rusești în Ucraina, iar Washingtonul a jucat un rol esențial în sprijinirea Kievului. Există, totuși, incertitudini privind continuarea asistenței pentru Ucraina sub o posibilă președinție republicană a lui Trump și angajamentul său față de aliații NATO. În cazul unei victorii a vicepreședintelui Kamala Harris, se așteaptă o continuare a politicilor actuale, dar opoziția republicană și oboseala publicului american față de război ridică îngrijorări în Europa cu privire la diminuarea sprijinului. În plus, oficialii europeni cred că prioritățile SUA se vor concentra în altă parte, cu Orientul Mijlociu și China fiind în centrul atenției administrației actuale.
