Revista presei internaționale: Alegerile prezidențiale din RM - un test crucial pentru viitorul european al statului și o repetiție generală înaintea alegerilor parlamentare din 2025
Presa internațională descrie contextul geopolitic în care s-a desfășurat turul doi al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova. Mai multe publicații relevă în același timp dezamăgirea georgienilor față de ezitările occidentului de a susține ferm opoziția pro-europeană care contestă rezultatele recentelor alegeri parlamentare. Presa de la Kiev ilustrează evoluția războiului ruso-ucrainean și situația de pe câmpul de luptă. Începerea audierilor candidaților pentru funcțiile de comisari europeni în parlamentul de la Strasbourg și consecințele inundațiilor care au devastat Spania, se numără printre alte subiecte abordate de publicațiile internaționale.
Alegerile prezidențiale desfășurate duminică în Republica Moldova au fost un test crucial pentru viitorul european al statului, scrie Politico. Potrivit publicației, o eventuală pierdere a președinției de către Maia Sandu sau un eșec al partidului de guvernământ „Acțiune și Solidaritate” de a crea o coaliție majoritară după alegerile parlamentare de anul viitor, ar putea da peste cap eforturile de integrare europeană a statului. Politico amintește că Republica Moldova a început negocierile de aderare la UE în iunie, în același timp cu Ucraina, și speră să adere la blocul comunitar până în 2030. Însă aceste planuri ale guvernării pro-occidentale ar putea fi compromise dacă la putere vor ajunge forțe pro-ruse, sprijinite de Moscova cu bani pentru coruperea alegătorilor și prin campanii de propagandă anti-europeană, constată Politico.
Alegerile prezidențiale din Republica Moldova sunt considerate de mulți observatori ca o repetiție generală înaintea alegerilor parlamentare cruciale care urmează să aibă loc anul viitor, transmite BBC. Serviciul britanic de presă notează că Republica Moldova este un stat parlamentar, iar formal, președintele are puteri simbolice. În cazul Maiei Sandu, această regulă nu e valabilă. Or, la alegerile parlamentare din 2021, partidul său „Acțiune și Solidaritate” a obținut majoritatea absolută în legislativ, iar Maia Sandu supraveghează de facto activitatea guvernului condus de Dorin Recean, comentează BBC. Maia Sandu e considerată liderul aripii pro-occidentale a scenei politice de la Chișinău, iar campania sa electorală s-a bazat pe apropierea statului de Uniunea Europeană – o realizare vizibilă din primul său mandat prezidențial, când Republica Moldova a obținut oficial statutul de candidat pentru aderarea la UE, relevă BBC.
Apropierea de blocul comunitar devine între timp o speranță din ce în ce mai iluzorie pentru Georgia, scrie Civil, precizând că recentele alegeri parlamentare au lăsat statul într-o situație extrem de fragilă, cu o încredere erodată a publicului în procesul electoral marcat de fraude și manipulări. Mulți lideri occidentali tratează superficial învinuirile opoziției pro-europene care denunță fraudarea alegerilor de către partidul pro-rus de la guvernare, observă publicația georgiană. Europa emite declarații, dar acționează puțin, scrie Civil, accentuând că frustrarea care persistă în rândul georgienilor față de partenerii occidentali e în creștere, iar opoziția se simte abandonată. Potrivit publicației, în absența unui sprijin concret din partea occidentului, Georgia riscă să fie împinsă și mai mult sub influența Rusiei, ceea ce ar aduce consecințe devastatoare pentru țară. Poporul georgian merită mai mult decât promisiuni goale, iar Europa trebuie să își reafirme angajamentul, pentru a nu repeta greșelile trecutului, conchide publicația Civil.
Între timp, Rusia își consolidează eforturile militare împotriva Ucrainei, dislocând în ultima săptămână la granițele acesteia, peste 7.000 de soldați din Coreea de Nord, transmite Kyiv Independent, citând un comunicat al serviciiilor de informații de la Kiev. Potrivit acestora, soldații nord-coreeni sunt desfășurați în regiunea Kursk a Rusiei, unde armata ucraineană a pătruns în august și unde continuă să dețină controlul asupra unui teritoriu de peste 600 de kilometri pătrați. Pregătirile pentru intrarea trupelor nord-coreene în război survin într-o perioadă în care armata rusă avansează tot mai mult în regiunea Donețk din estul Ucrainei, semnalează Kyiv Independent.
Experții intervievați de Unian enumeră trei motive de bază care forțează armata ucraineană să se retragă în fața ofensivei ruse. Primul motiv e legat de faptul că Rusia deține mai multe resurse logistice și mai mulți militari, iar pentru obținerea câtorva kilometri pătrați de teritoriu ucrainean îi trimite în luptă fără a ține cont de pierderi. Al doilea factor este epuizarea psihologică și fizică a soldaților ucraineni care se află de mai bine de un an pe linia frontului fără a fi înlocuiți. A treia cauză a retragerii Forțelor Armate ale Ucrainei, menționată de experții citați de Unian, este legată de deciziile greșite ale comandanților, care examinează insuficient aspectele pozitive și negative ale operațiunilor militare înainte de a schimba strategia pe câmpul de luptă.
China se confruntă cu o dilemă serioasă în urma deciziei Coreei de Nord de a desfășura trupe în Rusia, titrează Wall Street Journal. Deși Beijingul sprijină frecvent Rusia și Coreea de Nord pe scena globală, sprijinul regimului nord-coreean oferit Moscovei, testează limitele influenței pe care China o are asupra vecinilor săi, scrie publicația. China controlează tot mai greu acțiunile Coreei de Nord, în timp ce Rusia obține mai multă influență asupra regimului de la Phenian, explică analiștii intervievați de Wall Street Journal. Aceștia consideră că implicarea Coreei de Nord în războiul ruso-ucrainean ar putea stimula o alianță militară mai strânsă între SUA, Europa de Vest și aliații lor din regiunea Asia-Pacific. În aceste condiții, China se îndepărtează de susținerea deschisă a vecinilor săi, insistând asupra unei soluții politice pentru încheierea războiului ruso-ucrainean, remarcă Wall Street Journal.
Președintele rus Vladimir Putin nu plănuiește să înceapă negocieri de pace cu Ucraina, indiferent de rezultatul alegerilor prezidențiale din SUA, titrează CNN. Experții citați de postul american de televiziune sunt de părere că politica externă a Rusiei nu se va schimba semnificativ, chiar dacă republicanul Donald Trump o va învinge la alegerile din 5 noiembrie pe candidata democraților Kamala Harris. Expertul în politica externă rusă Thomas Graham, a afirmat pentru CNN că Trump nu are un plan clar pentru a pune capăt conflictului chiar dacă a declarat că ar putea opri rapid războiul. Pentru a obține un avantaj strategic, Putin va exploata orice dezacorduri între liderii occidentali, mizând în special pe reducerea sprijinului american pentru Ucraina și pe slăbirea rolului SUA în cadrul NATO, spune expertul. Amploarea conflictului este prea mare pentru o rezolvare simplă prin negocieri directe între Kiev și Moscova, consideră mai mulți analiști de politică externă citați de CNN.
O presupusă victorie a lui Donald Trump la alegerile prezidențiale din SUA ar putea avea implicații majore pentru Ucraina, scrie The Telegraph. Potrivit publicației, armata ucraineană nu se bazează exclusiv pe sprijinul american, dar aliații europeni nu pot oferi un ajutor la fel de mare. Ziarul amintește că Trump a declarat că va căuta un acord de pace între Rusia și Ucraina înainte de inaugurare, dar nu a detaliat modul în care îl va obține. Totuși, scenariul avansat de candidatul său la funcția de vicepreședinte al SUA, JD Vance, a stârnit critici dure, scrie The Telegraph, precizând că el a avansat ideea menținerii teritoriilor ocupate sub control rusesc, ceea ce ar avantaja Kremlinul. În același timp, ucrainenii sunt dezamăgiți de sprijinul militar insuficient care le-a fost acordat de actuala administrație de la Washington în frunte cu Joe Biden, subliniază publicația. Pentru a evita escaladarea conflictului, Biden nu a oferit Ucrainei armele necesare pentru o victorie decisivă, ci doar pentru a o ajuta să reziste, conchide The Telegraph.
Parlamentul European începe azi audierile comisarilor europeni desemnați în noul executiv condus de Ursula von der Leyen, informează AP. Potrivit agenției de presă, eurodeputații vor evalua competențele și atașamentul candidaților față de valorile europene. AP precizează că audierile se vor încheia pe 12 noiembrie, zi în care vicepreședinții executivi ai noii Comisii, inclusiv românca Roxana Mînzatu, vor trebui să răspundă la întrebările europarlamentarilor. Sunt cel puțin doi candidați care ar putea pica testul în fața comisiilor de profil ale parlamentului european, notează agenția de presă. În primul rând e vorba de maghiarul Oliver Varhelyi, desemnat pentru funcția de comisar pentru sănătate și bunăstarea animalelor. AP amintește că Varhelyi are o relație foarte proastă cu europarlamentarii pe care i-a numit „idioți” anul trecut când deținea funcția de comisar pentru extindere. Un alt exemplu de comisar desemnat care ar putea întâmpina probleme la audierile din comisiile europarlamentare este belgianca Hadja Lahbib, care ar putea ''cădea victimă'' tensiunilor între diferite grupuri politice. Întreaga Comisie Europeană trebuie să primească aprobarea Parlamentului European, votul fiind prevăzut pentru sesiunea plenară din 25-28 noiembrie de la Strasbourg, subliniază AP. După ce este confirmată de Parlament, Comisia Europeană trebuie confirmată oficial de Consiliul European, cu o majoritate calificată de voturi, adică cu 55 la sută.
Guvernul Spaniei solicită ajutor din partea Uniunii Europene pentru acoperirea daunelor cauzate de cele mai puternice inundații din acest secol care au afectat țara, transmite Euronews. Potrivit postului pan-european de televiziune, premierul Pedro Sánchez a cerut bani din Fondul European de Solidaritate pentru a ajuta țara să se recupereze după distrugerea infrastructurii. Pentru lichidarea consecințelor dezastrului natural, guvernul de la Madrid a desfășurat 10.000 de soldați în regiunea Valencia, cea mai afectată de intemperiile naturii, care au făcut peste 200 de victime, notează Euronews.
La Stampa enumeră câteva cauze ale efectelor devastatoare ale inundațiilor care s-au abătut asupra Spaniei: precipitațiile extreme provocate de încălzirea globală, infrastructura necorespunzătoare, terenul fragil din punct de vedere hidrologic și o administrație neglijentă. Potrivit publicației, infrastructura din regiunile afectate nu a fost concepută pentru a face față unor precipitații de amploarea celor înregistrate. În aceste condiții, vechea rețea de canalizare, drumurile și digurile fragile au cedat sub presiunea apelor. Urbanizarea zonelor cu risc a agravat și mai mult situația, multe zone dens populate neavând sisteme adecvate de colectare a apelor. Sud-estul Spaniei este, în mod natural, vulnerabil la inundații, deoarece terenul arid și adesea argilos nu absoarbe ușor apa de ploaie, provocând scurgeri rapide și necontrolate, explică La Stampa. În plus, creșterea nivelului de urbanizare neplanificată a adâncit această problemă deoarece timp de decenii s-au construit clădiri în zone de risc, reducând spațiile naturale care puteau permite scurgerea apei, scrie ziarul. În zonele montane, nivelul apei în râuri poate crește rapid, invadând localitățile mici unde digurile și sistemele de drenaj sunt adesea insuficiente sau prost întreținute, scrie publicația. La nivel internațional, este esențial să fie găsite soluții pentru a reduce emisiile de gaze în atmosferă și a atenua în acest fel efectele schimbărilor climatice, în timp ce, la nivel local, adaptarea devine crucială pentru a face orașele și satele mai pregătite pentru următoarele inundații, conchide La Stampa.
