Revista presei internaționale: Donald Trump, aproape de victorie la alegerile prezidențiale; Zelenski, printre primii lideri care l-au felicitat
Majoritatea publicațiilor internaționale își focalizează atenția asupra alegerilor prezidențiale din Statele Unite unde a început numărarea voturilor acordate celor doi candidați înaintați de Partidul Democrat și cel republican. Care ar putea fi rezultatul alegerilor și ce impact global ar avea acesta? – sunt întrebări la care caută răspuns presa străină.
Aproximativ 244 de milioane de cetățeni americani au fost chemați pe 5 noiembrie la urne pentru a-și alege noul președinte într-o cursă care se anunța foarte strânsă. The New York Times scrie că după închiderea secțiilor de votare în partea continentală a SUA, primele rezultate sunt favorabile republicanului Donald Trump. Potrivit publicației, el conduce în fața contracandidatului său democrat Kamala Harris după numărarea voturilor în câteva state-cheie. Totuși, rezultatele finale ale alegerilor ar putea întârzia cu câteva zile sau chiar săptămâni dacă în unele state diferența de voturi acordate celor doi candidați va fi sub jumătate de procent. Or, în statele în care se vor înregistra asemenea rezultate, voturile vor trebui renumărate, explică New York Times.
Candidatul republican Donald Trump are un mic avantaj în Colegiul Electoral, dar candidatul democrat Kamala Harris încă mai are șanse de câștig. Aceasta este concluzia prognozei publicate de The Washington Post. Trump a câștigat deja în două state „nesigure” – Carolina de Nord și Georgia. Mai rămâne de numărat voturile în alte cinci state „nesigure”, subliniază publicația.
Care e miza Rusiei în aceste alegeri? E o întrebare la care caută răspuns Politico. În realitate, niciunul dintre candidați nu poate satisface toate dorințele Moscovei, așa că Rusia are un obiectiv mai general, constată ziarul. Când Donald Trump a câștigat alegerile prezidențiale din 2016, la Moscova a fost sărbătoare. Însă, după opt ani de conflicte și tensiuni, speranțele Kremlinului s-au transformat în frustrări, scrie Politico. Poziția lui Trump față de Ucraina, care promite încheierea rapidă a războiului, ridică întrebări la Moscova, având în vedere că în trecut nu și-a respectat toate angajamentele, comentează publicația. Politico amintește că în timpul mandatului trecut, Trump nu și-a îndeplinit promisiunea de a reface relațiile cu Rusia și nici nu a anulat sancțiunile impuse acesteia de Statele Unite pentru anexarea peninsulei Crimeea. În același timp, o victorie electorală a lui Harris ar putea menține actuala situație care se atestă în războiul ruso-ucrainean, ceea ce ar fi în favoarea Moscovei, mai ales dacă Occidentul va slăbi treptat sprijinul acordat Ucrainei, consideră jurnaliștii de la Politico.
În cazul unei victorii la alegerile prezidențiale din SUA, Donald Trump ar putea să-l sune pe dictatorul rus Vladimir Putin deja pe 6 noiembrie. În același timp, discuțiile despre viitoarele negocieri privind războiul din Ucraina ar putea începe în primele luni ale anului 2025. Aceasta este prognoza evenimentelor prezentată de canalul de televiziune CNBC. Jurnaliștii postului american de televiziune menționează că desfășurarea votului în Statele Unite e urmărită cu mare atenție în Ucraina. ”Administrația Trump și republicanii cu viziuni mai dure ar putea fi reticenți în a oferi Ucrainei un sprijin militar mai mare, ceea ce ar slăbi semnificativ capacitatea acesteia de a continua lupta împotriva Rusiei. Totuși, este foarte probabil ca o administrație prietenoasă cu Kievul, condusă de Kamala Harris, care a promis să continue sprijinul pentru Ucraina, să nu poată convinge legislatorii americani să acorde un ajutor financiar mult mai mare. Factorul decisiv pentru Ucraina va fi cine va domina Congresul după alegeri: democrații sau republicanii. De acest lucru va depinde puterea pe care o va avea viitorul președinte și măsura în care va putea să sprijine sau să împiedice sprijinul acordat Ucrainei”, constată CNBC.
Speranțele Ucrainei sunt legate totuși de victoria candidatului Kamala Harris la alegerile prezidențiale din Statele Unite, scrie Corriere della Sera. Ucrainenii sunt îngrijorați că Donald Trump ar putea încheia rapid un acord de pace cu Putin, ceea ce ar putea reduce sprijinul pentru apărarea Ucrainei, remarcă publicația. Dificultățile cu care se confruntă Ucraina în fața ofensivei militare ruse în Donbas sunt agravate de întârzierea livrărilor de arme și muniții din SUA, scrie Corriere della Sera. În plus, criticile lui Trump adresate Europei și NATO ridică alte semne de întrebare, în condițiile în care candidatul republicanilor consideră că țările europene ar trebui să contribuie mai mult pentru apărarea Ucrainei, relevă aceeași publicație.
Bloomberg comentează impactul pe care-l are asupra Chinei alianța emergentă între Rusia și Coreea de Nord. Potrivit publicației relația tot mai strânsă între Moscova și Phenian reprezintă o provocare semnificativă pentru președintele chinez Xi Jinping, care se confruntă cu presiuni internaționale tot mai mari pentru a controla relațiile cu cei doi parteneri ai săi. Un oficial sud-coreean a subliniat, citat de Bloomberg, că desfășurarea trupelor nord-coreene în Ucraina nu ar servi intereselor Chinei, ceea ce ar determina Beijingul să își asume un rol activ în gestionarea conflictului. Deși a susținut Rusia și Coreea de Nord, China încearcă să își păstreze imaginea de mediator neutru, ceea ce complică echilibrul delicat pe care încearcă să-l mențină, comentează Bloomberg. Pe fondul testării recente a rachetelor de către Coreea de Nord, riscurile geopolitice cresc, iar alegerile din SUA ar putea aduce din nou la putere un lider ostil, cum ar fi Donald Trump, ceea ce ar putea intensifica presiunile asupra Chinei, conchide publicația americană.
Un soldat rus capturat susține că trupele nord-coreene trimise pentru a ajuta la invazia lui Vladimir Putin în Ucraina și-au împușcat propriii camarazi ruși după ce au tras în direcția greșită, transmite Daily Mail. Publicația notează că o înregistrare video îl arăta pe un soldat rus povestindu-și experiența din regiunea Kursk cu cei mai noi recruți ai lui Putin. Soldatul anonim spune că unitatea sa se afla într-o pădure cu zece soldați nord-coreeni după ce au fost trimiși să sape tranșee, când au fost prinși într-un schimb de focuri. „În timpul asaltului, coreenii au început să tragă în noi. Am încercat să le explicăm unde să țintească, dar cred că au împușcat doi dintre ai noștri”, a explicat el. Daily Mail amintește că președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că 11.000 de soldați din Coreea de Nord au fost dislocați pe teritoriul regiunii ruse Kursk, la granița cu Ucraina, subliniind că, pe fondul creșterii numărului acestora, nu există încă o reacție fermă a partenerilor occidentali.
Universitățile ucrainene introduc un nou curs care prevedere instruirea militară obligatorie pentru studenții din anul al treilea, ca parte a strategiei generale a statului din 2025, informează Dialog. Ministrul adjunct al educației de la Kiev, Mykhailo Vinnitsky, a declarat citat de publicația ucraineană că ”începând din 2025, studenții ucraineni din anul III vor urma o pregătire militară de bază. Programul este conceput astfel încât fiecare absolvent să aibă competențele practice necesare în condiții de război. O persoană care termină studiile superioare ar trebui să știe cum să mânuiască armele. Instruirea militară de bază va deveni parte a procesului educațional și nu este legată de mobilizare, iar în viitorul apropiat este planificată pregătirea poligoanelor de antrenament și a instructorilor în scopuri de instruire.În plus, un proiect de modernizare a departamentelor militare este în curs de elaborare, iar bugetul pentru 2025 a inclus deja fondurile necesare pentru punerea în aplicare a programului. Astfel, Ucraina pregătește tineri specialiști pentru posibile provocări din partea unui vecin agresiv.”
Între alte subiecte importante abordate de presa internațională se numără problemele comerțului dintre China și Uniunea Europeană. Potrivit publicației Handelsblatt, criticile adresate Uniunii Europene pentru taxele compensatorii impuse pe importurile de mașini electrice chinezești a devenit o practică obișnuită, dar reprezentanții industriei auto germane nu se tem de repercursiuni din partea UE. În schimb, un aspect mai complex este faptul că giganții auto precum Volkswagen, BMW și Mercedes evită să critice subvențiile masive acordate producătorilor chinezi, care le permit acestora să domine piața, remarcă Handelsblatt. Potrivit publicației, această reticență scoate în evidență o problemă importantă: politicile industriale naționaliste ale Chinei sunt rar contestate de acești jucători de pe piață, care preferă în schimb să critici politica UE. În plus, sprijinul guvernului chinez pentru producătorii auto locali încalcă reglementările Organizației Mondiale a Comerțului, iar această situație sporește neîncrederea față de Uniunea Europeană și pune presiune asupra industriei auto germane, care depinde în mare măsură de piața chineză, conchide Handelsblatt.
Angajații gigantului Boeing din SUA au acceptat cea mai recentă ofertă de salariu a companiei și au pus capăt unei greve care s-a întins pe aproape două luni, relatează BBC. Conform noului acord, aceștia au obținut o creștere a salariului cu 38% în următorii patru ani, iar greviștii se pot întoarce la muncă, a declarat sindicatul Asociației Internaționale a Mașinilor și Lucrătorilor din Aeronautică citat de serviciul britanic de presă. ”Greva celor aproximativ 30.000 de angajați a început pe 13 septembrie, ceea ce a dus la o încetinire dramatică a producției și agravarea crizei în companie. IAM a spus că 59% dintre angajații în grevă au votat în favoarea noului acord, care include, de asemenea, un bonus unic de 12.000 de dolari, precum și modificări ale planurilor de pensionare”, scrie BBC.
De ce au murit atât de mulți oameni în timpul inundațiilor din Spania? E o întrebare la care răspunde The Guardian. Oamenii de știință avertizează de mult timp că încălzirea globală, provocată de emisiile de combustibili fosili, va intensifica fenomenele meteorologice extreme, cum ar fi inundațiile și valurile de căldură, relevă publicația. În Europa, multe râuri sunt canalizate, iar suprafețele sunt acoperite de beton și asfalt, ceea ce împiedică absobția și scurgerea naturală a apelor. Astfel, europenii trebuie să se adapteze și să construiască un viitor sustenabil, practicând în același timp strategii de supraviețuire într-o lume afectată de schimbările climatice, conchide The Guardian.
