O samă de cuvinte // „Cu lingvistica la birt”
Printre „cuvintele uitate ale Moldovei”, practic dispărute din Republica Moldova, din limba vorbită sub sovietici, dar care au rămas vii în româna din România, se numără și mulți termeni din viața economică de dinainte de ocupația sovietică, precum, de pildă, „birt”.
Este un cuvânt sudic și ne putem întreba de unde vine numele acestei instituții fundamentale și caragialești...
Sigur, ne putem mulțumi leneș cu indicația din dicționarele etimologice care îl dau ca venind din sârbă, fără altă explicație, dar în sârbă, cum o spun studiile de istoria limbii, „birt” (sinonim: „kafana”), pl. „birtje” (birturi) nu e altceva decât… nemțescul Wirt! „Wirt”, ca în „Gastwirt”, hangiul.
Circulă și teoria că româna l-ar fi luat direct din germană făcând din Wirt > birt, dar asta nu este credibil, pentru că închiderea asta labială în pronunție v > b nu e specifică fonetismului limbii române. Noi l-am luat limpede de la sârbi, dovadă că lingviștii sârbi dau și alte exemple de cuvinte germane care în perioada imperiului austro-ungar au intrat în limbă cu
Ce este „Berdo”?… Ei bine, este nemțescul „Wer da?” — „Cine-i acolo?”
Așa că iată, am rezolvat-o și cu „birtul”. Este doar „Wirt” pocit de sârbi. Îl putem însă și noi folosi, traducând de pildă catrenul în care Fiodor Tiutcev rezuma, cu sarcasm, intriga și stilul din „Cazacii” lui Tolstoi:
„La urma urmei, cu necaz, Pot spune că acest roman E doar un birt rus grosolan Urcat pe vârfuri din Caucaz.”
„Затею этого рассказа Определить мы можем так: То грязный русский наш кабак Придвинут к высотам Кавказа.”
AUTOR: Dan Alexe
