Revista presei // Desprinderea Republicii Moldova de influența Rusiei
Desprinderea Republicii Moldova de influența Rusiei; Posibile contacte oficiale între Chișinău și Tiraspol, precum și un armistițiu care ar putea avantaja Moldova. Acestea sunt principalele titluri ale presei, trecute în revistă.
Republica Moldova trebuie să adopte măsuri urgente pentru a se desprinde definitiv de influența Rusiei, consideră jurnalistul ucrainean Andrei Tsaplienko. Într-un interviu acordat pentru Moldova 1, el subliniază că primul pas esențial este combaterea propagandei și reducerea influenței economice a Rusiei, dar și rezolvarea conflictului transnistrean. Aceste provocări, spune el, frânează procesul de integrare europeană al țării și o mențin într-o stare de vulnerabilitate. Jurnalistul ucrainean remarcă faptul că rezultatele referendumului privind aderarea la Uniunea Europeană au evidențiat fragilitatea Republicii Moldova în fața presiunilor externe, în special din partea Moscovei. În acest context, regiunea transnistreană reprezintă nu doar un obstacol în calea dezvoltării interne a țării, a punctat jurnalistul.
În același timp, agenția IPN declarațiile liderului transnistrean Vadim Krasnoselski, care a afirmat că atitudinea sa față de autoritățile de la Chișinău rămâne neschimbată, în ciuda schimbărilor politice din Republica Moldova, odată cu alegerea Maiei Sandu în funcția de președinte. Într-un interviu acordat agenției ruse de presă RIA Novosti, Krasnoselski a reiterat că este deschis la dialog și la stabilirea unor contacte oficiale cu conducerea de la Chișinău. În aceeași intervenție, liderul transnistrean a comentat incidentele din cadrul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie, când locuitorii din regiunea transnistreană au întâmpinat dificultăți la vot. Krasnoselski a subliniat că mai multe evenimente, inclusiv închiderea podurilor peste Nistru și presupusa amenințare cu bombă la sediul din Varnița, unde erau amenajate secții de votare, ridică semne mari de întrebare cu privire la integritatea procesului electoral.
Un armistițiu propus de Donald Trump pentru a aduce pacea în Ucraina ar putea aduce beneficii și Republicii Moldova, consideră Radu Carp, profesor la Universitatea din București. Într-un interviu pentru TVR Moldova, acesta a explicat că un astfel de armistițiu ar obliga trupele ruse să se concentreze exclusiv pe linia frontului din Ucraina, ceea ce ar reduce riscul unei amenințări directe la adresa Republicii Moldova. Carp a subliniat că implementarea acestei măsuri ar trebui să fie precedată de consultări cu toți partenerii europeni, pentru a asigura o abordare coordonată și eficientă.
Într-un episod al Podcastului Ziarului de Gardă, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a anunțat că în prezent sunt deschise 59 de dosare penale pentru finanțare ilegală. Dintre acestea, 55 au fost deschise în perioada scrutinului din 20 octombrie, iar alte patru sunt legate de alegerile locale din toamna anului trecut. Cernăuțeanu a precizat că unele dintre aceste cazuri au fost finalizate și transmise instanței de judecată. Dosarele sunt gestionate de Procuratura Anticorupție, iar anchetele sunt în desfășurare, continuând până în prezent.
Evz.ro face publică analiza expertului Dionis Cenușa privind situația electorale din Republica Moldova, evidențiind două probleme structurale majore. În primul rând, deși Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale cu 55,3% din voturi, Alexandr Stoianoglo a obținut un număr mai mare de voturi în țară (51,3%, respectiv 694.422 voturi). Cenuță spune că opoziția a folosit acest decalaj pentru a sublinia că mandatul Maiei Sandu ar avea o legitimitate parțială. De asemenea, rezultatele celui de-al doilea tur de scrutin din 3 noiembrie sugerează că victoria Maiei Sandu nu ar fi fost posibilă fără voturile moldovenilor din străinătate.
A doua problemă subliniată de Cenușa se referă la polarizarea profundă a societății moldovenești. Rezultatele referendumului constituțional confirmă că, deși există o majoritate pro-europeană, un segment semnificativ al populației se opune orientării europene a țării. Din cei 49% dintre alegătorii care au participat la referendum, doar 50,4% au votat pentru modificarea Constituției, ceea ce reprezintă aproximativ 25% din întregul electorat. Astfel, aproximativ 75% din populație fie a votat împotrivă, fie a boicotat sau nu a participat la plebiscit. Cenușa subliniază că eforturile autorităților de la Chișinău de a promova referendumul nu au fost suficiente pentru a depăși polarizarea geopolitică a societății moldovenești.
