Revista presei internaționale: Trump și Putin vorbesc despre încheierea războiului ruso-ucrainean; Președintele ales al SUA își formează noua echipă guvernamentală
Presa internațională descrie modul în care președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, își formează noua echipă guvernamentală cu care va veni la Casa Albă pe data de 20 ianuarie a anului viitor. Mai multe publicații scriu despre convorbirile purtate de Trump cu diferiți lideri mondiali după câștigarea alegerilor, inclusiv cu președintele rus Putin cu care a vorbit despre încheierea războiului ruso-ucrainean. Criza politică din Germania și situația din Orientul Mijlociu se numără printre alte subiecte abordate de presa internațională.
BBC relatează că reședința și clubul privat Mar-a-Lago din Florida, deținut de Donald Trump, devine din nou „Casa Albă de Iarnă”, atrăgând figuri influente din politica americană care speră să facă parte din noua administrație. Deși Joe Biden rămâne președinte până în ianuarie, Mar-a-Lago a devenit un loc cheie pentru influența politică, remarcă BBC. Potrvit serviciului britanic de presă, clubul găzduiește personalități politice cunoscute, iar Elon Musk este frecvent prezent în apropierea lui Trump. În orașele din jur, susținători și candidați pentru funcții în administrație se adună la hoteluri și restaurante, în ceTrump își formează o echipă loială, concentrându-se pe oameni de încredere și evitând oficialii din administrațiile anterioare, conchide BBC.
The Washington Post dezvăluie detalii ale convorbirii telefonice pe care președintele reales al SUA, Donald Trump a purtat-o săptămâna trecută cu președintele rus Vladimir Putin. Potrivit publicației, Trump i-ar fi transmis lui Putin să nu escaladeze războiul de agresiune pe care îl poartă împotriva Ucrainei, amintindu-i de prezența militară considerabilă americană din Europa. Trump și-ar fi exprimat interesul pentru conversații ulterioare cu privire la „rezolvarea în curând a războiului ruso-ucrainean”, mai scrie The Washington Post, amintind că în campania electorală el a promis să pună capăt conflictului în „24 de ore”. Unele surse din anturajul lui Trump spun, citate de aceeași publicație, că în schimbul păcii el ar fi dispus să propună un acord prin care Rusia să păstreze controlul asupra unei părți a teritoriului ucrainean. Conducerea de la Kiev a fost informată despre convorbirea telefonică dintre Trump și Putin și nu s-a opus, mai scrie The Washington Post, citându-i pe unii consilieri ai președintelui reales al Statelor Unite.
Armata rusă a mobilizat între timp 50.000 de soldați, inclusiv mii de nord-coreeni, pentru o contraofensivă majoră în regiunea Kursk, transmite The New York Times. Publicația citează oficiali americani și ucraineni potrivit cărora, contraofensiva rusă ar urma să înceapă în curând, după ce Ucraina a capturat în august peste 1.000 de kilometri pătrați din această regiune. De atunci, forțele ruse au recuperat aproximativ jumătate din teritoriul pierdut, notează New York Times, precizând că soldații nord-coreeni sunt împărțiți în unități de asalt și de sprijin, cu scopul de a compensa pierderile suferite de Rusia. Potrivit unui oficial britanic citat de aceeași publicație, luna octombrie a fost cea mai grea pentru armata rusă, cu aproximativ 1.500 de soldați uciși sau răniți pe zi. Rusia speră să obțină progrese semnificative înainte de inaugurarea președintelui ales al SUA, Donald Trump, în ianuarie 2025, subliniază New York Times.
Duminică, un miting spontan a avut loc în orașul Kursk, unde zeci de strămutați din cauza ofensivei ucrainene au cerut recunoașterea oficială a stării de război, transmite The Insider. Potrivit publicației, refugiații, inclusiv din orașul Sudja, și-au exprimat indignarea că autoritățile nu au organizat evacuări adecvate în urma atacurilor ucrainene din august. Un oficial regional, a încercat să îi convingă să renunțe la protest, cerându-le să depună o cerere colectivă, dar manifestanții au refuzat, scrie Insider. În final, un alt oficial a promis organizarea unei întâlniri cu guvernatorul pentru a discuta solicitările lor pe 12 noiembrie, mai scrie publicația rusă.
Cancelarul Germaniei Olaf Scholz se confruntă cu presiuni tot mai mari din partea partidelor rivale pentru a organiza alegeri generale rapide, transmite DPA. Liderul Uniunii Creștin-Democrate, Friedrich Merz, a cerut un vot crucial pentru demararea procesului încă de miercuri, după destrămarea coaliției de guvernare, remarcă agenția de presă. Scholz a anunțat că va cere un vot de încredere în ianuarie, înainte de alegerile din martie, dar Merz militează pentru organizarea alegerilor încă din ianuarie, subliniază DPA. Agenția de presă amintește că sondajele arată că Partidul Social-Democrat al lui Scholz va pierde puterea după viitoarele alegeri, care ar urma să fie câștigate de creștin democrați.
Prim-ministrul Benjamin Netanyahu a recunoscut duminică responsabilitatea Israelului pentru explozia echipamentelor de comunicații ale Hezbollah din septembrie, transmite Times of Israel. În cadrul reuniunii de guvern, Netanyahu a menționat citat de publicație că mulți oficiali din guvern și securitate s-au opus operațiunii, inclusiv asasinării liderului Hezbollah, Hassan Nasrallah. Atacul a avut loc pe 17-18 septembrie, când mii de echipamente utilizate de Hezbollah au explodat, ucigând 42 de persoane și rănind aproximativ 3.500, amintește publicația. După atacurile Hamas din 7 octombrie, Hezbollah a intensificat atacurile asupra nordului Israelului, iar peste 68.000 de persoane au fost strămutate din casele lor, precizează Times of Israel.
