Revista presei // Scepticismul față de promisiunile de înnoire a echipei guvernamentale
Opinii despre retragerea ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu; Scepticismul față de promisiunile de înnoire a echipei guvernamentale, precum și reacția autorităților în urma depistării celor două drone pe teritoriul Republicii Moldova. Acestea sunt principalele titluri ale presei, trecute în revistă.
Retragerea ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, este considerată o decizie coordonată, parte a unui plan de "lustruire" a imaginii partidului de guvernământ în perspectiva alegerilor parlamentare din 2025, susțin analiștii politici, scrie TV8. Analistul politic, Roman Mihăieș, afirmă că această decizie a fost luată colegial, într-un moment apropiat de alegerile parlamentare, în contextul criticilor din partea unor experți și a presei la adresa lui Spînu. Pe de altă parte, Anatol Țăranu, alt analist politic, avansează scenariul unei posibile reveniri a lui Spînu pe scena politică, în fruntea unui partid propriu, cu membri racolați chiar din rândul celor din PAS.
Ziarul Național publică opinia analistului politic Anatol Negru, care își exprimă scepticismul față de promisiunile de „înnoire” a echipei guvernamentale. Negru consideră că simpla schimbare a guvernului nu va rezolva automat problemele actuale și nu va garanta o victorie clară a Partidului Acțiune și Solidaritate în alegerile parlamentare din 2025. Potrivit analistului, erodarea popularității PAS, după patru ani de guvernare în mijlocul unor crize multiple, era inevitabilă, chiar și fără greșeli de conducere (deși au existat astfel de erori). Negru subliniază că o parte semnificativă a cetățenilor consideră că inflația și creșterea prețurilor sunt cauzate mai degrabă de guvernarea Maiei Sandu și PAS decât de războiul din Ucraina. În opinia sa, eforturile liderilor PAS ar trebui să se concentreze pe mai multe direcții: îmbunătățirea comunicării cu cetățenii, consolidarea forțelor proeuropene și unioniste, reforma justiției, combaterea fluxurilor de bani murdari și distrugerea rețelelor create de Ilan Șor.
Moldpres publică declarația președintei Maia Sandu privind cele două drone depistate pe 10 noiembrie pe teritoriul Republicii Moldova. Șefa statului a precizat că, deși în acest moment dronele nu reprezintă un pericol direct pentru cetățeni, autoritățile trebuie să rămână în continuare vigilente. Maia Sandu a subliniat că, având în vedere contextul actual al războiului din Ucraina, prezența acestor drone care survolează spațiul aerian al țării constituie un motiv de îngrijorare. De asemenea, președinta a menționat că, chiar dacă nu există o amenințare imediată, faptul că Republica Moldova se află într-o zonă de instabilitate și în vecinătatea unui conflict deschis necesită o atenție sporită din partea autorităților și o monitorizare atentă a situației.
Proiectul media Cu Sens publică o investigație privind cheltuielile publice pentru călătoriile deputaților din Parlamentul Republicii Moldova. În 2023, deplasările deputaților și angajaților Secretariatului Parlamentului în străinătate au costat statul peste patru milioane de lei. Majoritatea vizitelor au fost în țări membre ale Uniunii Europene, însă au fost și destinații mai îndepărtate, precum Emiratele Arabe Unite, India sau Statele Unite ale Americii. Investigația subliniază că regulamentul privind deplasările în interes de serviciu nu impune un număr maxim de călătorii sau limite clare cu privire la frecvența acestora, decizia finală revenind președintelui Parlamentului, Igor Grosu. Astfel, unii deputați au efectuat mai mult de zece deplasări externe într-un an, în timp ce alții nu au avut niciuna.
Expertul în politici publice și securitate al Comunității WatchDog, Andrei Curăraru, avertizează că tergiversarea examinării dosarelor de corupție electorală riscă să ducă la repetarea aceleași situații și la următoarele alegeri. Într-o emisiune la JurnalTV, Curăraru a subliniat că, dacă nu se va schimba nimic, numărul voturilor cumpărate ar putea crește semnificativ, poate chiar până la 400.000, comparativ cu cele 300.000 din scrutinul precedent. Expertul a subliniat că impunitatea contribuie la crearea unei atmosfere în care cetățenii consideră că nu vor fi pedepsiți, ceea ce stimulează continuarea practicii corupte.
