Revista presei internaționale: Noi detalii privind soluționarea pașnică a războiului ruso-ucrainean; Ploile extreme pot provoca noi pagube majore în sudul Spaniei
Presa internațională dezvăluie noi detalii din culisele diplomației europene privind soluționarea pașnică a războiului ruso-ucrainean. Mai multe publicații ruse scriu despre felul în care regimul de la Moscova a decis să economisească mari sume de bani pe seama celor răniți pe câmpul de luptă. Presa iberică relatează între timp despre noi ploi extreme care pot provoca noi pagube majore în sudul Spaniei.
Țările NATO și în special Statele Unite ale Americii promit să întărească sprijinul pentru Ucraina în lunile rămase până la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă pe 20 ianuarie, relatează Reuters. Potrivit agenției de presă, aceste asigurări au fost date ieri, de șeful diplomației americane, Antony Blinken, după o întâlnire la Bruxelles, cu Secretarul General al NATO, Mark Rutte. Reuters amintește că președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, a pus sub semnul întrebării sprijinul militar american pentru Ucraina afirmând că va încheia rapid războiul Rusiei, fără a detalia cum va proceda. Aliații Statelor Unite sunt însă îngrijorați că Trump ar urma să forțeze Kievul să accepte pacea în condițiile Moscovei, inclusiv prin cedări ale unor teritorii ucrainene ocupate în prezent de armata rusă, precizează Reuters.
De altfel, The Washington Post scrie că aliații europeni ai Ucrainei au și început să discute în mod neoficial posibilitatea încheierii războiului prin negocieri între Kiev și Moscova, care ar presupune cedarea unor teritorii. Potrivit publicației americane, președintele rus Vladimir Putin ar trebui, de asemenea, să facă anumite concesii, iar Ucraina ar urma să obțină garanții puternice de securitate primind în continuare ajutor militar occidental. The Washington Post citează diplomați din țările europene ale NATO care recunosc că discuțiile despre posibile concesii teritoriale din partea Ucrainei nu mai provoacă acum aceleași reacții negative ca înainte. Diplomații preferă să nu mai vorbească despre cedări teritoriale în schimbul păcii folosind în prezent o altă formulare, și anume „cedări teritoriale în schimbul securității”, dezvăluie The Washington Post.
Donald Trump a fost găzduit de președintele în exercițiu Joe Biden la Casa Albă unde cei doi au discutat despre „două subiecte asupra căror aveau păreri diferite în trecut”: războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, informează New York Post. Potrivit publicației, Trump a spus că i-a cerut opinia lui Biden despre războiul din Ucraina și a obținut-o, adăugând că au discutat și despre situația din Orientul Mijlociu. „Întâlnirea a fost una lungă, iar Trump a apreciat că ambele părți au depus multă muncă. Președintele Biden l-a felicitat pe Trump pentru victoria electorală abordând tema tranziției puterii, care ar urma să fie „lină”. Trump a menționat că a convenit cu Biden să se întâlnească din nou înainte de inaugurarea sa, programată pentru 20 ianuarie 2025. De asemenea, Trump a început deja să formeze echipa pentru viitoarea sa administrație și a anunțat câteva numiri importante”, mai scrie New York Post.
Conform unui raport citat de The Times, Ucraina ar putea construi o bombă nucleară în câteva luni, folosind plutoniu din combustibil nuclear uzat, dacă Donald Trump ar opri ajutorul militar american. Autorul documentului, Alexei Ijak, director la Institutul Național pentru Cercetări Strategice al Ucrainei, menționează că tehnologia necesară ar fi similară celei folosite pentru bomba aruncată de Statele Unite asupra orașului japonez Nagasaki în august 1945. The Times precizează că Ucraina nu are capacitatea de a construi instalații mari pentru îmbogățirea uraniului, dar are aproximativ 7 tone de plutoniu, suficiente pentru a produce sute de focoase nucleare tactice. Bomba nucleară creată ar putea avea destulă putere pentru a distruge baze aeriene sau obiective militare, subliniază The Times.
BBC relatează că Ministerul de Externe al Ucrainei a reacționat la articolului publicat de ziarul britanic The Times despre perspectivele Ucrainei de a dezvolta arme nucleare, subliniind că Ucraina nu dezvoltă și nu intenționează să dezvolte astfel de arme. „Ucraina colaborează strâns cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și este complet transparentă în fața monitorizării sale, ceea ce exclude utilizarea materialelor nucleare în scopuri militare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Ucrainei, Georgiy Tykhyi, citat de BBC. Articolul din The Times, intitulat „Varianta nucleară a lui Zelensky: Ucraina la câteva luni distanță de obținerea bombei”, nu afirmă că Ucraina creează sau intenționează să creeze arme nucleare, subliniază BBC. Ziarul prezintă doar o notă de informare nescretă adresată Ministerului Apărării, în care se menționează că Ucraina ar putea, teoretic, să dezvolte rapid o bombă nucleară din plutoniu relativ simplă, în cazul în care livrările militare din partea SUA s-ar opri, subliniază serviciul britanic de presă.
„Un mare bluf și bravadă: Rusia lui Putin este slabă, foarte slabă”, titrează The Moscow Times. Deși mulți în Occident consideră regimul lui Putin stabil, acesta are numeroase puncte slabe, iar principala „ideologie” a regimului este corupția și lăcomia, nu un sistem coerent de valori, scrie publicația rusă. Potrivit autorului articolului, sistemul este vulnerabil deoarece toți cei care susțin regimul de la Moscova o fac din interes material, iar loialitatea lor este condiționată de bani. Putin, care a fost perceput ca un lider puternic, a arătat semne de slăbiciune, iar faptul că nu poate proteja teritoriile rusești de pe linia frontului afectează grav imaginea sa, se mai spune în articolul din The Moscow Times. Economia Rusiei degradează rapid din cauza sancțiunilor și a managementului defectuos, iar în fața acestei instabilități, regimul se bazează pe șantajul nuclear pentru a-și păstra puterea, scrie publicația. În 1983, profesorul Stephen Cohen de la Universitatea Princeton a afirmat că sistemul sovietic era extrem de stabil, însă evenimentele ulterioare au demonstrat că analiza a fost eronată, iar Uniunea Sovietică s-a prăbușit rapid, conchide The Moscow Times.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat ieri un decret privind mărimea indemnizațiilor pentru militarii răniți, în funcție de gravitatea leziunilor, relatează Meduza. În conformitate cu decretul, pentru răni grave se va acorda o plată echivalentă cu 30 de mii de dolari, pentru răni ușoare - 10 mii de dolari, iar pentru alte tipuri de leziuni – o mie de dolari. Până la această modificare, soldații trebuiau să primescă 30 de mii de dolari indiferent de gravitatea rănilor, explică Meduza. Publicația atrage atenția că decizia de a diferenția plățile a fost anunțată la două ore după publicarea decretului, evitându-se în acest fel discuțiile cu militarii. Oponenții acestui sistem de plăți, citați de Meduza, susțin că autoritățile au ales să „economisească pe seama celor mai puțin grav răniți” și că acest sistem va încuraja „plăți ilegale” pentru evaluarea gravității rănilor. Aghenstvo – o altă publicație rusă – scrie că prin decretul său, Putin a găsit de fapt o soluție de a economisi sute de miliarde de ruble pe an pe seama răniților. „Reducerea indemnizațiilor pentru răniți ar putea afecta nivelul veniturilor rușilor cu venituri mici. În plus, plățile pentru răniți și familiile celor decedați contribuie semnificativ la inflația în creștere, pe care autoritățile financiare ruse nu reușesc, deocamdată, să o stopeze eficient”, relevă Aghenstvo.
Începând cu 1 ianuarie 2025, companiile aeriene rusești ar putea închide sute de zboruri interne din cauza lipsei subvențiilor guvernamentale, au declarat surse din industrie pentru Kommersant. Ministerul Transporturilor și „Росавиация” nu reușesc să ajungă la un acord cu Ministerul Finanțelor pentru alocarea a 19 miliarde de ruble (n.r. 190 milioane de dolari) destinate zborurilor între regiunile Rusiei și pentru zborurile între Moscova și alte orașe, scrie publicația. „În condițiile actuale, cererile pentru subvenții trebuie depuse până pe 1 octombrie, dar procesul de aprobare a fost întârziat, ceea ce a dus la amânarea vânzărilor de bilete. În unele regiuni, biletele pentru anumite rute încă nu au fost puse la vânzare din cauza acestei situații. Fără subvenții, companiile aeriene ar putea renunța la zboruri sau vor fi nevoite să vândă biletele la prețuri comerciale, iar rutele cu rentabilitate scăzută sunt cele mai susceptibile să fie închise. Ministerul Transporturilor a declarat că toate deciziile vor fi aprobate de guvern, dar nu a oferit termene precise pentru finalizarea procesului”, adaugă Kommersant.
Jurnalistul și bucătarul rus Aleksei Zimin, cunoscut critic al regimului de la Kremlin, a fost găsit mort într-o cameră de hotel din Belgrad, transmite Daily Mail. Publicația notează că Zimin se afla într-un turneu de promovare a noii sale cărți, „Anglomania”. Fost prezentator de emisiuni gastronomice în Rusia, el a fost forțat să plece în exil după ce a criticat invazia Ucrainei și a deschis un restaurant în Londra. Detaliile privind moartea sa suspectă nu au fost încă oferite de autoritățile sârbe, scrie Daily Mail.
Procuratura din Paris a cerut ca liderul fracțiunii parlamentare a partidului „Uniunea Națională”, Marine Le Pen, să fie privată de dreptul de a candida pentru funcții publice timp de cinci ani, transmite BFMTV. De asemenea, procurorii cer o condamnare de cinci ani de închisoare, dintre care doi cu suspendare, și o amendă de 300.000 de euro, informează postul francez de televiziune. „Aceste cereri sunt formulate în cadrul unui proces penal privind cheltuirea necorespunzătoare a fondurilor Parlamentului European, în care sunt implicate mai mult de 20 de persoane din „Uniunea Națională”. Procuratura a cerut și o amendă de două milioane de euro pentru partidul lui Le Pen. Dacă instanța emite o condamnare, Marine Le Pen nu va putea candida la alegeri, chiar dacă va contesta decizia. Le Pen a declarat că acuzațiile au scopul de a distruge partidul și de a împiedica poporul francez să voteze pentru cei pe care îi alege”, relevă BFMTV.
În sudul Spaniei a fost anunțată o nouă stare de alertă de ploi extreme, relatează publicația iberică El Espanol. Málaga, capitala provinciei cu același nume din Andaluzia este sub ape, 3.000 de oameni din 1.000 de case fiind evacuați. După avertizarea de ploi extreme, mulți oameni și-au învelit mașinile cu folie și le-au legat de stâlpi pentru a nu fi duse de ape, mai scrie El Espaniol.
Angajatul CIA, Asif William Rahman, a fost arestat într-un caz legat de dezvăluirea unor documente secrete în care Statele Unite evaluau planurile Israelului de a lovi Iranul, relatează The Wall Street Journal. „Rahman, care avea acces la informații de top secret, a fost acuzat de păstrarea și transmiterea intenționată a informațiilor despre apărarea națională, iar FBI l-a arestat pe 12 noiembrie în Cambodgia. În octombrie, au apărut informații sensibile despre planurile Israelului de a ataca Iranul, publicate pe un canal pro-iranian de Telegram, care includeau imagini de satelit și detalii despre tipurile de avioane și muniții implicate. Din cauza scurgerii de informații, Israelul a amânat atacul asupra Iranului, iar armata israeliană a lovit în final pe 26 octombrie obiective militare iraniene. Autoritățile americane și israeliene au început anchete, temându-se de dezvăluirea unor materiale suplimentare sensibile. Aceasta este doar ultima dintr-o serie de scurgeri de informații clasificate din ultimii ani, inclusiv una majoră în 2022-2023, când un soldat american a publicat documente militare pe Discord”, amintește The Wall Street Journal.
