Lacune legislative în combaterea discursului de ură. Experții cer ajustări
Legislația Republicii Moldova în domeniul combaterii discriminării și a discursului de ură nu este pe deplin eficientă. Unele lacune fac imposibilă identificarea și sancționarea discursului de ură și a infracțiunilor motivate de prejudecată, susțin experții în drepturile omului care se pronunță pentru ajustări ale cadrului legal. Pe de altă parte, unii specialiști consideră că intervențiile legislative ar fi nepotrivite acum și pledează în continuare pentru acțiuni consolidate de informare și sensibilizare a populației. Acest subiect a fost discutat la o masă rotundă organizată de Asociația Presei Independente care a reunit reprezentanți ai ONG, Parlamentului și organelor de drept.
Deși cadrul legal necesar pentru combaterea discursului de ură a fost adoptat în anul 2022, unele prevederi provoacă ambiguități. Din lipsa unor noțiuni clare în legislație, organele de anchetă întâmpină dificultăți în documentarea cazurilor și aplicarea sancțiunilor, fapt care nu permite diminuarea fenomenului, explică Secretara Coaliției pentru Incluziune și Nediscriminare, Gheorghina Drumea. Potrivit ei, discursul de ură, este un instrument utilizat cu intenție nu doar în campaniile electorale, fiind tot mai prezent în spațiul autohton cu scopul de a dezbina societatea.
„Aceste modificări sunt necesare pentru că discursul de ură are mai multe componente, însăși discursul care justifică, propagă și instigă la discriminare sau la ură. Legislația reglementează doar partea de instigare, respectiv, un discurs care justifică sau promovează ura sau discriminarea față de un grup n-o să fie sancționat, pentru că el nu este prevăzut de legislație. Existența diferitor noțiuni, instigare la discriminare, incitare la ură creează o incoerență și în aplicare, pentru că profesioniștii, cei care trebuie să aplice legea sunt confuzi. Dacă nu este în Codul Contravențional noțiunea de discurs de ură, la aplicarea unei sancțiuni tu nu poți face trimitere la un alt Cod. Fiecare Cod care aplică sancțiuni trebuie să lucreze cu propria terminologie,” a precizat Gheorghina Drumea.
De altă parte, în opinia analistei în domeniul discursului de ură de la Asociația Promo-LEX, Irina Corobcenco, este prea devreme pentru a completa și a uniformiza cadrul legal. La fel, specialista a relevat că a durat mai mult de un an și jumătate instruirea polițiștilor constatatori, iar abia după aceste instruiri, ne putem aștepta la anumite rezultate.
„Noi, la Promo-LEX, împreună cu colegii de la IGP, am lucrat un an de zile la un îndrumar practic care să-i ajute să aplice normele contravenționale cu privire la discursul de ură și instigare la discriminare. După care a mai luat încă jumătate de an ca poliția să transpună acest îndrumar într-o instrucțiune internă. Abia acum acești formatori ai IGP-ului încep să instruiască la rândul lor colegii din alte inspectorate. Evaluarea acestei aplicări a legislației trebuie să se întâmple luând în calcul toate aspectele, partea de înțelegere, percepția polițiștilor, înțelegerea normei. E nevoie să fie un proces de câțiva ani bine monitorizat, bine evaluat, iar la final să se tragă linia și să înțelegem exact dacă problema stă în felul în care este formulată normal din Codul Contravențional, cel Penal sau problema este de fapt în aplicare și înțelegerea acestei norme,” a specificat Irina Corobcenco.
În contextul actual foarte specific, Irina Corobcenco constată necesitatea de a continua informarea și sensibilizarea populației despre cum poate să identifice un discurs de ură și să-l raporteze. „Practic noi știm unde trebuie să canalizăm eforturile de informare și sensibilizare, pentru ca oamenii, respectiv, atunci când vor deveni ținta discursului de ură sau vor fi martorii unui caz de discurs de ură, să aibă curajul să se adreseze Inspectoratului de Poliție cu o plângere fiind siguri că vor fi asigurați cu sprijin juridic și psihologic, dacă va fi necesar, și că va fi repus în drepturi, adică li se va face dreptate.”
În primele nouă luni ale acestui an, au fost înregistrate 16 infracțiuni motivate de prejudecată și 24 de contravenții, a detaliat Secretara de Stat de la Ministerul Afacerilor Interne, Daniela Misail-Nichitin. Ea a remarcat și faptul că putem avea o societate tolerantă și democratică nu doar prin metode punitive și de sancționare, dar și prin creșterea nivelului de toleranță a populației la tot ce înseamnă diversitate.
„Înțelegem cât este de important și necesar ca în cadrul Academiei Ștefan cel Mare să fie revizuită curricula astfel încât pe platforma pregătirii profesionale continue să avem un modul dedicat acestor subiecte pentru a pregăti abilitățile necesare tuturor agenților constatatori. Or, acum vorbim de un număr încă limitat de angajați ai poliției care au trecut prin aceste instruiri. Și nu în ultimul rând vreau să menționez despre eventualitatea de a aborda în discuție și perspectiva de a majora sancțiunile,” susține Daniela Misail-Nichitin.
Și deputata Angela Munteanu-Pojoga recunoaște unele carențe ale cadrului legislativ și dă asigurări că Parlamentul este deschis pentru discuții în vederea completării și îmbunătățirii acestuia.
„În discuțiile cu societatea civilă, cu Consiliul de Egalitate, cu Avocatul Poporului am înțeles că proiectul de lege care a fost votat în Parlamentul Republicii Moldova cu privire la discursul de ură este un proiect bun, dar care nu este complet, nu este în totalitate lucrativ. Și eu sunt aici pentru a înțelege unde putem îmbunătăți acest proiect pentru ca în final să poată fi implementat, pentru că în campania electorală care s-a finalizat recent, Promo-LEX iarăși vorbește despre foarte multe cazuri de discurs de ură,” a declarat parlamentara.
Acest material a fost realizat în cadrul Campaniei Uniți împotriva crimelor motivate de prejudecată, realizată de Asociația Presei Independente (API) în parteneriat cu un grup de ONG-uri din domeniile drepturilor omului și justiție, cu sprijinul Millennium Partners.
#UnițiÎmpotrivaCrimelorDeUră #MillenniumPartners
Autor: Cristina Prisacari
