Expoziția „Tezaurul Băncii Naționale a României trimis la Moscova și nerecuperat”, expoziție la Chișinău
Tezaurul Băncii Naționale a României trimis la Moscova și nerecuperat - o creanță mai veche de un secol este genericul expoziției-eveniment, inaugurată la Muzeul Național de Istorie a Moldovei. Exponatele reprezintă documente și imagini din arhivele românești și rusești, în premieră, o copie a dosarului „Moscova 1”, care conține protocoalele de predare-primire a tezaurului, trimis la Moscova în urmă cu mai bine de 100 de ani și pe care Uniunea Sovietică, și mai apoi Rusia, au refuzat să le restituie României.
Expoziția prezintă istoria trimiterii tezaurului Băncii Naționale a României, peste 91 de tone de aur fin, la Moscova. Erau anii Primului Război Mondial. România, fiind ocupată în mare parte de trupele germane și austro-ungare, a transmis tezaurul Rusiei, în baza unei convenții semnate, „sub garanția guvernului rus în ceea ce privește securitatea transportului, securitatea depozitului, ca și întoarcerea în România”.
„Până astăzi tezaurul n-a fost întors, după ce a fost confiscat în ianuarie 1918 de bolșevici. S-au făcut mai multe negocieri directe și indirecte, dar fără rezultat. În 1935б a fost o primă returnare, dar atunci a fost vorba de documente fără nicio valoare. De asemenea, a mai fost o returnare în 1956. S-au întors atunci obiecte de artă, dar niciun gram din tezaurul Băncii Naționale”, a spus șefa Serviciului arhive, Brândușa Costache.
Sunt prezentate documente, protocoale încheiate în 1916 și în 1917 privind trimiterea la Moscova a tezaurului, demersurile ce au urmat de-a lungul deceniilor privind returnarea averii statului român. În premieră a fost expusă copia prețiosului dosar, cunoscut sub numele de „Moscova 1”, precum și o colecție de cărți în română și engleză.
„Banca Națională a României a obținut în această primăvară o decizie istorică printr-o rezoluție, care a avut coautor pe europarlamentarul Eugen Tomac, Banca Națională a României și Parlamentul Uniunii Europene. Au stabilit ca Federația Rusă să înapoieze degrabă tezaurul Băncii Naționale. Avem un optimism prudent, dar bazat pe documente și realități și întotdeauna forța dreptului va învinge dreptul forței”, a declarat consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României, Cristian Păunescu.
Pentru a promova problema la nivel internațional, expoziția a fost prezentată la Cracovia, Varșovia, Viena, Bremen, Tel Aviv, Bruxelles și Washington. La Chișinău a ajuns grație parteneriatului cu Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu”.
„Completăm niște pete albe din istoria românilor, istorie, care ține, bineînțeles, și de românii din Republica Moldova și care se referă la un caz fără precedent probabil că în istorie. Cred că orice pas care ne face să cunoaștem mai bine această situație ne poate duce un pic înainte în soluționarea acestei probleme”, afirmă Monica Babuc, directoarea Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu”.
„Cu părere de rău, nu este singurul caz când Rusia a furat, nu mă tem de acest cuvânt, tezaure, artefacte naționale din alte țări și nu numai din România. Este cunoscut, colecția vestitului Schliemann din Troia, care a fost furată de Armata Roșie în 1945 din Berlin și dusă în Rusia și ascunsă în tezaurele Moscovei”, a specificat directorul Muzeului Național de Istorie, Eugen Sava.
Expoziția cu un puternic impact cultural, social și diplomatic poate fi văzută la Muzeul Național de Istorie a Moldovei din Chișinău până pe 8 decembrie.
