Corespondență // Comisia Europeană: un vot câștigat cu o majoritate „elastică” și „liniștitoare”
Săptămâna se încheie cu aprobarea compoziției noii Comisii Europene de către Parlamentul European, astfel încât executivul UE, Comisia, să poată intra în funcțiune începând de pe 1 decembrie, sau mai precis de lunea următoare.
Autor: Dan Alexe
Deputații europeni au validat așadar Comisia, noul executiv UE, cu o majoritate restrânsă. Parlamentul European nu a părut niciodată atât de divizat, votând echipa Ursulei von der Leyen II cu o majoritate mult mai restrânsă decât se aștepta, cu 370 de voturi pentru, 282 pentru și 36 de abțineri, altfel zis o majoritate de 53,75%, dar o majoritate „elastică” și „liniștitoare”, cum s-a spus.
Aceasta este cea mai îngustă marjă realizată de o Comisie din 1994, când deputații au folosit pentru prima dată această putere acordată de Tratatul de la Maastricht.
Astfel, în 2019, executivul european, deja prezidat tot de conservatoarea germană, a fost investit cu 65,62% din voturi. În 2014, luxemburghezul Jean-Claude Juncker a obținut 60,52% din voturi; în 2010, portughezul José Manuel Barroso 70%; în 2004, la fel 66%; în 1999, italianul Romano Prodi 70%; iar în 1995, luxemburghezul Jacques Santer cu 72%... Suntem, așadar, departe de aceste super-majorități.
Într-o lume în care Uniunea Europeană este înconjurată de provocări considerabile – război în Ucraina, conflict israeliano-palestinian, alegerea lui Donald Trump, ambițiile chineze, declinul economic al Vechiului Continent, încălzirea globală – Parlamentul European nu a putut decât să aprobe noul executiv european, renunțând la lupta sa de gherilă împotriva Comisiei lui von der Leyen.
Ursula von der Leyen intenționează de acum să lucreze cu o majoritate pro-europeană, reunind creștin-democrații (PPE), socialiștii (S&D), Renew și Verzii. Președintele PPE, Manfred Weber, ar dori să adauge acestei alianțe majoritare și grupul euro-sceptic ECR al Giorgiei Meloni. O linie roșie de netrecut pentru anumiți socialiști, liberali și ecologisti.
Conștientă de această nouă situație, Ursula von der Leyen a făcut „alegerea” să-l numească vicepreședinte executiv al Comisiei pe italianul Raffaele Fitto, din partidul postfascist Fratelli d’Italia al Giorgiei Meloni.
Tocmai confirmată pentru un al doilea mandat, cu colegiul ei de 26 de comisari, printr-un vot în Parlamentul UE, Ursula von der Leyen, în vârstă de 66 de ani, a parcurs un drum lung. În urmă cu cinci ani, Emmanuel Macron a fost cel care a scos din pălărie numele acestei foste ministre a Apărării din guvernul Angelei Merkel, necunoscută în afara Germaniei, pentru a o propulsa în fruntea executivului european. De acum încolo, Ursula von der Leyen, politiciana germană credincioasă practicantă și cu șapte copii întruchipează imaginea publică a Europei... o nouă Europă conservatoare, care speră să fie și liniștitoare pentru mulți.
