Revista presei internaționale // Garanții de securitate pentru Ucraina; Tot mai multe femei din Rusia doresc să-și trimită soții pe front
Presa internațională descrie modul în care aliații occidentali ai Kievului încearcă să găsească soluții care să garanteze securitatea Ucrainei după încheierea unui eventual acord de pace cu Rusia. Mai multe publicații scriu despre o nouă escaladare a tensiunilor dintre Statele Unite și China, provocate de sancțiuni comerciale reciproce. Situația politică din Franța rămâne în atenția presei internaționale în condițiile în care opoziția de extrema dreaptă vrea să demită azi guvernul.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a îndemnat aliații să sporească sprijinul militar pentru Ucraina pentru a-i întări poziția în cazul unor negocieri de pace cu Rusia, transmite agenția europeană de presă EBU. Potrivit acesteia, într-o conferință ținută în timpul reuniunii miniștrilor de externe ai NATO la Bruxelles, Rutte s-a arătat convins că președintele rus Vladimir Putin „nu este interesat de pace” din moment ce-și intensifcă agresiunea militară, ocupând tot mai mult teritoriu ucrainean. Secretarul general al NATO a subliniat că Rusia se înșală dacă crede că prin asemenea acțiuni, aliații occidentali vor renunța la sprijinul oferit Ucrainei, mai scrie agenția EBU.
Ucraina refuză orice garanții de securitate din partea Occidentului care ar înlocui aderarea deplină a țării la NATO, titrează Kyivindependent cu referire la o declarație a Ministerului de Externe de la Kiev. Singura garanție reală de securitate este aderarea completă a Ucrainei la NATO, care ar împiedica agresiunile Rusiei, se arată în declarația citată de aceeași publicație. Kievul respinge orice alte opțiuni, având în vedere „experiența Memorandumului de la Budapesta”, în baza căruia Ucraina a renunțat la armele nucleare pentru a obține în scimb securitate și suveranitate, însă Rusia a încălcat acest acord, notează Kyivindependent. Ucraina cere acum garanții de securitate clare pentru a corecta greșelile trecutului, conchide publicația.
Țările europene ar putea trimite trupe în Ucraina pentru a asigura respectarea unui acord de încetare a focului, susțin unii oficiali ai NATO intervievați de „Radio Liberty”. Potrivit acestora, Franța și Marea Britanie ar putea trimite militari care să apere linia de demarcație a frontului care ar putea fi înghețată după eventuale negocieri de pace. În acest fel, Franța și Marea Britanie se pregătesc să ofere Ucrainei garanții de securitate după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, susțin aceiași oficiali ai NATO. Trump a promis să pună capăt rapid războiului ruso-ucrainean forțând Kievul și Moscova să se așeze la masa de negocieri, amintește Radio Liberty.
După creșterea semnificativă a plăților pentru contractele semnate cu Ministerul Apărării de la Moscova, tot mai multe femei din Rusia caută modalități de a-și trimite soții pe front, scrie Moscow Times. Potrivit publicației, plata medie pentru semnarea unui contract cu armata rusă este de aproximativ 1,3 milioane de ruble, adică de peste 65 de mii de dolari, ceea ce reprezintă echivalentul salariului mediu pe care cetățenii ruși îl obțin timp de un an și jumătate de muncă. În contextul pierderilor masive înregistrate pe frontul ucrainean, autoritățile regionale din Rusia au mărit stimulentele financiare pentru recrutarea soldaților, iar unele regiuni oferă pentru semnarea unui contract până la 3 milioane de ruble, adică peste 150 de mii de dolari, conchide Moscow Times.
Parlamentul din Abhazia a votat marți împotriva ratificării unui acord de investiții cu Moscova, care a declanșat proteste luna trecută, transmite Meduza. Reprezentanții opoziției abhaze au cerut parlamentului să respingă ratificarea acordului pentru a „reduce gradul de confruntare socio-politică”. Opoziția din regiune s-a temut că acordul ar permite rușilor să cumpere proprietăți în zona Mării Negre, subminând interesele naționale ale republicii și dezavantajând afacerile locale. Protestele au izbucnit pe 15 noiembrie, iar președintele separatist Aslan Bjania a demisionat patru zile mai târziu, fiind înlocuit temporar de Badra Ganba, amintește publicația. Abhazia este recunoscută de Rusia ca stat independent, dar majoritatea lumii o consideră parte din Georgia, punctează Meduza.
China interzice exporturile către SUA de articole legate de materiale superdure care pot fi folosite în producția de armament, transmite Reuters. Agenția de presă notează că e vorba de măsuri luate la o zi după ce SUA au impus restricții la exportul de semiconductori către China pentru a împiedica modernizarea militară a acesteia. Sancțiunile americane afectează sute de companii chineze și echipamente esențiale pentru producția de cipuri, precizează Reuters, semnalând că noile restricții reprezintă o escaladare a tensiunilor comerciale dintre cele mai mari două economii ale lumii. Răzbunarea Chinei a fost neobișnuit de rapidă, constată The Wall Street Journal. În cazurile anterioare, Beijingul a așteptat adesea luni înainte de a răspunde mișcărilor SUA, notează publicația americană. Președintele ales Donald Trump a spus adesea că intenționează să majoreze tarifele la exporturile chineze către SUA, inclusiv o amenințare recentă cu un tarif de 10% legat de comerțul ilicit cu drogul fentanil, amintește WSJ.
Situația politică din Franța rămâne în atenția publicațiilor internaționale în condițiile în care opoziția de extrema dreaptă vrea să demită guvernul. Le Monde scrie că președintele Emmanuel Macron caută deja un înlocuitor pentru premierul Michel Barnier, care riscă să fie demis în urma a două moțiuni de cenzură depuse de opoziția parlamentară și care urmează să fie dezbătute azi în legislativ. Guvernul minoritar al Franței, condus de Michel Barnier, riscă să fie demis în pofida concesiilor făcute în planul de reducere a cheltuielilor prevăzute în proiectul bugetului de stat care include măsuri de austeritate, scrie Le Monde. Publicația amintește că sub presiunea opoziției de extrema dreaptă, executivul de la Paris a renunțat deja la creșteri de taxe și reduceri de cheltuieli de 60 de miliarde de euro. În plus, guvernul a renunțat și la majorarea accizelor pentru electricitate și la reducerea asigurărilor medicale pentru imigranți. Totuși, aceste decizii nu par să determine opoziția să demită guvernul minoritar susținut de președintele Emmanuel Macron, conchide Le Monde.
TikTok a negat, marți, în fața Comisiei europarlamentare pentru Piața Internă și Protecția Consumatorilor că ar fi favorizat candidatul Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale din România, transmite EFE. Reprezentanții platformei au explicat că toți candidații au fost tratați egal în sistem, fără diferențiere între independenți și cei din partide, și au menționat că doar o rețea asociată lui Georgescu a fost blocată din cauza conținutului politic nepermis, notează agenția de presă. Reprezentanții companiei au subliniat că au lucrat activ pentru a evita dezinformarea și a promova comportamente autentice pe platformă, eliminând peste 66.000 de conturi false, 7 milioane de "like-uri" false și 10 milioane de urmăritori falși în România. Comisia Parlamentului European va examina în continuare posibilitatea de a adresa întrebări suplimentare TikTok, în cadrul reglementărilor UE privind serviciile digitale, remarcă EFE, precizând că răspunsurile reprezentanților TikTok nu i-au convins pe eurodeputații prezenți la dezbatere. În urma audierii, președinta grupului Renew Europe, europarlamentara Valerie Hayer, a solicitat oficial președintei Parlamentului European să îl cheme pe șeful TikTok să „dea socoteală” în plenul legislativului.
