Revista presei internaționale // Primele contacte ale Kievului cu viitoarea administrație a SUA; Marea Baltică - arenă a unui război hibrid
Presa internațională trage concluzii în urma reuniunii de două zile a miniștrilor de externe ai țărilor NATO, la care evoluția războiului ruso-ucrainean a fost una dintre principalele teme de pe agendă. Situația din Georgia unde continuă protestele anti-guvernamentale și criza politică din Franța după demiterea guvernului, sunt alte evenimente comentate de publicațiile străine.
Delegația ucraineană, condusă de șeful Biroului prezidențial de la Kiev, Andrii Iermak, a avut în Statele Unite primele întâlniri cu consilierii lui Donald Trump, transmite Reuters. Potrivit agenției de presă, scopul vizitei a fost stabilirea unei colaborări cu viitoarea administrație a SUA pentru a obține sprijin în războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei. „Grupul s-a întâlnit la Washington cu consilierul pentru securitate națională al lui Trump, Mike Waltz, și cu trimisul său special pentru Ucraina, Keith Kellogg”, au declarat surse din anturajul viitorului președinte american, fără a oferi detalii suplimentare. Conform Reuters, există trei variante principale ale „planului de pace” al lui Trump pentru încheierea războiului: planul trimisului special pentru Ucraina, Keith Kellogg, planul vicepreședintelui JD Vance și cel al fostului director interimar al serviciilor de informații al lui Trump, Richard Grenell. Cele trei planuri de încetare a focului diferă în anumite detalii, însă toate prevăd o „înghețare” a războiului pe liniile actuale ale frontului și renunțarea Ucrainei de a adera la NATO, precizează Reuters.
„Ucrainenii își expun poziția maximalistă în vederea unor posibile discuții de pace”, a declarat Lucian Kim, analist ucrainean la International Crisis Group, o organizație de soluționare a conflictelor, citat de The Wall Street Journal. „De fapt, ei pot recunoaște că apartenența la NATO nu este chiar după colț. Dar de ce ar trebui să admită asta înainte ca negocierile să înceapă?” Între timp, Keith Kellogg , alesul lui Trump ca trimis special pentru Rusia și Ucraina, are o poziție nuanțată privind deschiderea drumului pentru discuțiile de oprire a războiului, remarcă publicația. El și un alt veteran al primei administrații Trump au propus suspendarea livrărilor de arme americane către Ucraina la începutul acestui an pentru a convinge Kievul să se alăture discuțiilor de pace cu Rusia. Iar săptămâna aceasta, el a declarat că accelerarea transporturilor de arme de către președintele Biden întărește poziția de negociere a lui Trump cu Moscova. „Totul se bazează pe pârghie. Președintele înțelege asta și va folosi asta în avantajul său,” notează WSJ.
Aliații Ucrainei trebuie să o ajute suficient din punct de vedere militar pentru a „schimba traiectoria” războiului „o dată pentru totdeauna”, a afirmat la Bruxelles secretarul general al NATO, Mark Rutte, informează DPA. Agenția de presă subliniază că la reuniunea miniștrilor de externe ai țărilor NATO, Rutte a chemat statele membre ale Alianței să-și sporească ajutorul militar pentru Ucraina pentru a consolida poziția conducerii de la Kiev în cazul unor eventuale negocieri de pace cu regimul de la Moscova.
Șefa diplomației de la Berlin, Annalena Baerbock, a susținut că după încheierea unui armistițiu, soldații germani ar putea fi trimiși în Ucraina pentru a asigura pacea , transmite Berliner Zeitung. Potrivit publicației, afirmația ministrului german de externe a fost făcută în cadrul unei întrevederi ai șefilor diplomațiilor din țările NATO care s-a desfășurat la Bruxelles. Baerbock a mai susținut în cadrul aceleiași întrevederi că Germania va susține toate măsurile care pot contribui la instaurarea unei păci pe termen lung.
Mai multe publicații europene, între care Bild, relatează despre un incident care a avut loc între o navă rusească și un elicopter al armatei germane aflat în recunoaștere, în Marea Baltică. Potrivit autorităților de la Berlin, citate de publicația germană, echipajul navei ruse a tras cu muniție de semnalizare împotriva elicopterului. Aceleași surse susțin că ar fi vorba de una dintre navele rusești care navighează în Marea Baltică transportând petrol în încercarea de a ocoli sancțiunile occidentale impuse Rusiei din cauza invadării Ucrainei. Incidentul are loc la aproape o săptămână după Summitul Nordic-Baltic de la Harpsund, Suedia, unde liderii din statele Mării Baltice și din Polonia s-au întâlnit pentru a aborda provocările de securitate regională, remarcă Euractiv. Potrivit publicației, discuțiile s-au concentrat pe cooperarea regională consolidată, inclusiv ideea primului ministru polonez Donald Tusk de a organiza patrule navale comune în Marea Baltică pentru a proteja infrastructura critică, cum ar fi conductele și cablurile submarine. „O cooperare între țările din jurul Mării Baltice care împărtășesc același sentiment de amenințare din partea Rusiei”, a explicat Tusk săptămâna trecută. Potrivit premierului polonez, regiunea a devenit o arenă a schimbărilor geopolitice. „Războiul (din Ucraina) a schimbat complet realitatea regiunii noastre, realitatea întregii Europe, a țărilor scandinave și baltice”, conchide Donald Tusk, citat de Euractiv.
Oamenii legii lituanieni desfășoară în prezent peste 10 anchete preliminare în posibile cazuri de sabotaj, transmite publicația Delfi. Președintele Gitanas Nausėda admite că nivelul amenințărilor din țară crește pe o traiectorie accelerată, notează sursa citată. „Nivelul amenințărilor este în mod clar în creștere și chiar, aș spune, pe o traiectorie accelerată. Vedem diferite tipuri de incidente. Deocamdată nu putem confirma legăturile dintre acele incidente cu Rusia - mai exact, incidentele din Marea Baltică, incidentul recent privind tăierea cablului dintre Suedia și Finlanda, prăbușirea avionului de la Vilnius”, a declarat șeful țării. Totuși, potrivit lui G. Nausėda, poziția Rusiei în raport cu țările vecine rămâne periculoasă. „..toată retorica Rusiei, acțiunile ei în alte regiuni ale lumii, intensificarea tensiunilor, bugetul militar pe care l-au aprobat pentru 2025, aș spune, o poziție foarte sfidătoare asupra negocierilor cu Ucraina - toți acești factori indică faptul că politica Rusiei nu numai că este neschimbată, dar se înrăutățește”, a spus președintele Lituaniei, citat de Delfi.
Mai multe guverne europene și secretarul general al NATO au acuzat Rusia că a intensificat atacurile hibride asupra națiunilor occidentale de când și-a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022. Moscova a negat în mod repetat responsabilitatea pentru astfel de atacuri, notează Euronews. Războiul hibrid se referă de obicei la activități concepute pentru a destabiliza națiunile prin mijloace netradiționale și diverse, inclusiv atacuri cibernetice, sabotarea infrastructurii și campanii de dezinformare. Aceste tactici urmăresc adesea să slăbească statele fără a provoca conflicte militare directe, explică Euronews.
Poliția georgiană a percheziționat miercuri sedii ale partidelor de opoziție și ONG-urilor implicate în protestele antiguvernamentale, transmite Georgia Today. Între timp, continuă masivele proteste de stradă față de decizia autorităților pro-ruse de la Tbilisi de a suspenda negocieriile de aderare a țării la UE, amintește publicația. Mișcarea Națională Unită, partidul fondat de fostul președinte Mihail Saakașvili, acuză autoritățile georgiene de o campanie de teroare și represiune împotriva opozanților, scrie Georgia Today. Potrivit publicației, poliția a confiscat ieri laptopuri și telefoane mobile din sediile opoziției și ale activiștilor, iar liderul unui ONG a fost bătut și arestat. Partidul „Visul Georgian” al premierului Kobahidze și-a adjudecat victoria la alegerile parlamentare din octombrie, rezultat contestat de opoziția pro-europeană care cere repetarea scrutinului, notează Georgia Today.
Deputații francezi de stânga și cei ai dreptei radicale au votat miercuri pentru demiterea guvernului minoritar al lui Michel Barnier aflat la putere de doar trei luni, relatează France Press. Potrivit agenției de presă, opoziția a demis guvernul după decizia de luni a premierului de a utiliza puteri speciale pentru a promova o parte a bugetului care prevede creșteri de taxe și reduceri ale cheltuielilor guvernamentale – fără aprobarea Parlamentului. Demiterea executivului sporește incertitudinea politică și economică într-o țară pivot a Uniunii Europene, semnalează agenția de presă. Emmanuel Macron trebuie să numească un nou prim-ministru, în conformitate cu prevederile Constituției. France Press precizează că potrivit legii supreme, nu pot fi organizate noi alegeri parlamentare decât la un an după ultimul vot din iulie.
