Contestația privind documentele desecretizate ale SRI, SIE, MAI și STS, analizată miercuri de Curtea de Apel București

Curtea de Apel București dezbate, miercuri, cererea prin care o asociație solicită suspendarea documentelor desecretizate de CSAT, depuse de SRI, SIE, MAI și STS cu privire la nereguli în campania electorală derulată de Călin Georgescu la alegerile prezidențiale, notează Agerpres.

Expert: Decizia Curții Constituționale va reseta clasa politică din România
CCR își explică decizia: Alegerile prezidențiale au fost viciate pe toată durata desfășurării lor și în toate etapele

Solicitarea are ca obiect „suspendare executare act administrativ”, reclamant fiind Asociația pentru Apărarea Libertăților Publice - APALP, iar pârâți sunt Administrația Prezidențială, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Ministerul de Interne - DGIPI.

APALP susține într-un comunicat de presă că a cerut judecătorilor suspendarea notelor și rapoartelor de informare ale instituțiilor membre ale CSAT, care au participat la ședința din 28.11.2024.

„Pentru informarea opiniei publice, arătăm că aceste Note și rapoarte întocmite de instituții cu atribuții în domeniul securității naționale (SRI, DGPI, STS, SIE) au fost declasificate și ar fi arătat că rezultatul procesului electoral ar fi fost afectat sau influențat. În cererea de chemare în judecată am arătat că documentele pentru care am solicitat suspendarea sunt acte administrative emise cu exces de putere, instituțiile emitente acționând cu scopul clar de a influența voința alegătorilor și implicit rezultatul alegerilor pentru funcția de președinte al României, nefiind acte legal emise în exercitarea competenței de apărare în domeniul securității naționale. Cererea a fost introdusă înainte de a interveni decizia și comunicatul Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor”, susține Asociația pentru Apărarea Libertăților Publice.

În opinia asociației, aceste documente trebuiau emise și ulterior declasificate și prezentate opiniei publice după alegeri și doar dacă acestea cuprindeau o analiză obiectivă și imparțială asupra tuturor candidaților.

Pe 6 decembrie, Curtea Constituțională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, câștigate de Călin Georgescu, în baza unor documente desecretizate de CSAT, primite de la SRI, SIE, MAI și STS.

În documentele serviciilor secrete se arată că Georgescu a încălcat legislația electorală referitoare la finanțarea campaniei pentru alegerile prezidențiale, după ce a raportat la Autoritatea Electorală Permanentă zero cheltuieli, în condițiile în care SRI și MAI au indicat faptul că finanțarea campaniei pe TikTok a fost realizată de Bogdan Peșchir și s-a ridicat la un milion de euro.

De asemenea, în documentele desecretizate de CSAT se spune că au avut loc acțiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&C suport pentru procesul electoral și că România este o țintă pentru acțiuni hibride agresive ruse.

Conform SIE, România „a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale Rusiei, existând un interes în creștere la Kremlin pentru a influența (cel puțin) mood-ul și agenda în societatea românească în context electoral”. Aceste acțiuni se manifestă prin propagandă și dezinformare, sprijinirea unor candidați eurosceptici și alimentarea unor mișcări antisistem, inclusiv prin „implicarea acestora în proteste care să modeleze agenda publică”, încurajarea nemulțumirilor/provocarea de reacții emoționale la nivelul populației, astfel încât să pună presiune pe autorități să reducă/stopeze sprijinul pentru Ucraina.