LIVE TEXT // În Republica Moldova va fi instituită stare de urgență în energetică pentru 60 de zile
Prim-ministrul Dorin Recean a venit în Parlament să solicite instituirea stării de urgență în sectorul energetic, pentru o perioadă de 60 de zile, recomandată de Comisia pentru Situații Excepționale, care a analizat riscurile pe care le-ar putea genera eventuala sistare a livrării de gaze către regiunea transnistreană de către concernul rus „Gazprom”, din 1 ianuarie 2025. Actuala criză energetică ar putea fi mai gravă decât cea precedentă, din 2022, anticipează vicepremierul Oleg Serebrian.
00:20 Cu votul a 56 de deputați PAS, Parlamentul a adoptat hotărârea privind instituirea stării de urgență.
23:20 Veronica Roșca a prezentat co-raportul Comisiei juridice, numiri și imunități.
23:08 Deputatul Radu Marian citește raportul Comisiei economie, buget și finanțe.
23:05 „Ca să înțelegem un lucru: Republica Moldova, malul drept, cumpără energie pentru malul drept de pe malul stâng inclusiv ca să generăm venituri pentru cetățenii noștri, ca mama dnei Darovannaia să primească pensie.”
23:01 Deputatul Petru Burduja: Documentul prezentat de Dvs. și care este pe pagina web este semnat de prim-ministrul Dorin Recean și de către ministrul interimar al Energiei, Dorin Recean. Dacă e unul și același Dorin Recean, cine l-a împuternicit?
Dorin Recean: Celălalt Dorin Recean care este prim-ministru”
22:55 Deputata Alla Darovannaia l-a întrebat pe premierul Recean cum vor fi asigurați social cetățenii din stânga Nistrului și ce instrumente rapide de colectare a banilor pentru resursele energetice vor fi aplicate în cadrul stării de urgență. Dorin Recean a răspuns: „Sunt șocat că Dvs., fiind din stânga Nistrului și cunoscând situația, perpetuați niște chestii populiste. Repet, Guvernul Republicii Moldova este obligat și va asigura siguranța de pe ambele maluri ale Nistrului. Respectiv, ne vom asigura că nimeni nu moare de foame și nimeni nu moare de frig.”
22:45 Deputata Olesea Stamate a cerut explicații privind introducerea pe perioada stării de urgență a mijloacelor speciale de comunicare. Dorin Recean a precizat că mijloacele de comunicare speciale, care vor trebui utilizate inclusiv în stânga Nistrului, acolo unde autoritățile constituționale nu controlează situația.
22:39 Vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, l-a întrebat pe ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, dacă cetățenii vor plăti mai scump pentru gaz în sezonul rece.
„În anul 2022-2023, după compensații, cetățenii au achitat 14,5 lei pentru un metru cub de gaze, în 2023-2024, după compensații, cetățenii au achitat 12,2 lei, în noiembrie 2024, după compensații cetățenii vor achita 11 lei pentru un metru cub. În luna decembrie, compensațiile vor crește pentru că crește tariful la gaz”, a răspuns Buzu.
22:31 „Să înțeleagă foarte clar și agenții influenței Rusiei aici, mai ales cei care sunt în sala acestui Parlament: Planul de destabilizare a Moldovei nu va reuși. În ultimă instanță, miza acestei destabilizări este consolidarea puterii militare în stânga Nistrului. Cetățenii vor vedea astăzi cine din această sală ține cu Kremlinul sau ține cu poporul. Mulțumesc!”, a mai declarat Dorin Recean. Premierul a prezentat transparent Parlamentului și lista legilor a căror derogare va fi necesară în contextul solicitării stării de urgență.
„Guvernul va fi întotdeauna la dispoziția deputaților pentru a supune controlului parlamentar fiecare decizie luată și implementată în apărarea intereselor cetățenilor Moldovei”, și-a încheiat intervenția premierul Dorin Recean.
22:21 * Recean: „Așa-zisa problemă a tranzitului e o problemă artificială, indusă intenționat. Nu există o problemă să transporți gazul către Republica Moldova și, în mod special, în stânga Nistrului. „Gazprom” trebuie să-și respecte contractul, așa cum Federația Rusă trebuie să respecte integritatea teritorială a Republicii Moldova. Privind în perspectivă, trebuie să facem din această iarnă ultima în care Kremlinul poate influența securitatea noastră.”
22:16 „Conform prevederilor contractuale, „Gazprom” are obligația de a livra gaze naturale în Republica Moldova până la 30 septembrie 2026. Astăzi, „Gazprom”, care este obligat să livreze cel puțin 5,7 milioane de metri cubi de gaz pe zi în stânga Nistrului, condiționează livrările de gaz către Centrala de la Cuciurgan de o datorie care nu există. Ei vor ca Republica Moldova să plătească 700 de milioane de dolari, datorie inexistentă, drept condiție pentru ca „Gazprom” să-și respecte obligațiile din contract. Rusia poate să lase regiunea transnistreană în frig și beznă. Acest lucru reprezintă nu doar un risc economic, ci și o amenințare umanitară. Mai ales pentru cetățenii din stânga Nistrului. La fel, oprirea Centralei de la Cuciurgan creează riscuri de alimentare cu energie electrică și pe malul drept”, a declarat premierul.
22:15 Premierul Dorin Recean a ieșit la tribuna Parlamentului.
Explicăm: Cum se alimentează Republica Moldova cu gaze naturale și energie electrică
Experți: Statul trebuie să solicite planuri de achiziție pe termen lung a gazelor naturale
Sistarea livrărilor de gaze naturale de către Gazprom, în baza contractului existent, va genera o „iminentă criză umanitară în regiunea transnistreană, precum și riscuri inevitabile pentru asigurarea sectorului electroenergetic pe întreg teritoriul Republicii Moldova, pe ambele maluri ale Nistrului”, a afirmat vicepremierul Oleg Serebrian. În prezent, în regiune trăiesc circa 300 de mii de cetățeni moldoveni, care riscă să se confrunte cu o situație fără precedent și să se pomenească la mijloc de iarnă fără gaze naturale și fără energie electrică.
„MGRES dispune de stocuri de cărbune care ar putea acoperi doar consumul de energie electrică a regiunii transnistrene pentru o perioadă între 30 și 50 de zile. Aceste stocuri sunt estimate la 69,3 mii tone, dar calitatea cărbunelui depozitată la MGRES nu se cunoaște. În lipsa MGRES, aprovizionarea cu energie electrică a Republicii Moldova depinde direct de importurile din zona de ofertare ENTSO-E și, în special, din România. În ultimele luni, și România se confruntă cu deficit de energie electrică, acoperit de importuri ce pot atinge până la 30% din consum”, a declarat Oleg Serebrian în ședința Guvernului.
Riscul major, potrivit vicepremierului, este că s-ar putea confrunta cu deficit de energie electrică ambele maluri ale Nistrului, iar regiunea transnistreană „în cel mai bun caz va consuma necontrolat energia preluată din România”.
Situația este agravată și de bombardamentele rusești asupra infrastructurii energetice din Ucraina, de unde Republica Moldova importa energie electrică, până la declanșarea războiului.
Oleg Serebrian a mai precizat că instrumentele legale disponibile și competențele CSE nu sunt suficiente pentru depășirea situației excepționale, care ar putea fi provocată de o posibilă stopare, de către Gazprom, a livrărilor gazelor naturale către regiunea transnistreană din 1 ianuarie.
„Este posibilă apariția unei situații mult mai complicate decât cea din 2022, atunci când, pe lângă riscurile aferente malului drept, ne-am putea confrunta cu o criză umanitară pe malul stâng, care ar putea rămâne și fără gaz, și fără energie electrică.”
Precizăm că, astăzi, și în regiunea separatistă transnistreană a fost instituită stare de urgență în economie pentru o perioadă de 30 de zile. Așa-zisele autorități din regiune spun că nu au nicio certitudine, la această oră, dacă vor primi sau nu gaze rusești, din 1 ianuarie 2025. Detalii - AICI.
Începând cu 1 ianuarie 2025 expiră contractul de tranzit al gazelor naturale dintre Federația Rusă și Ucraina, care asigură inclusiv livrările către regiunea transnistreană. Kievul spune că nu intenționează să negocieze o prelungire a acestuia, dar o decizie finală încă nu a fost anunțată.
Gazele naturale rusești pot fi livrate Republicii Moldova prin rute alternative, dar Gazprom nu le-a rezervat deocamdată. Concernul rus condiționează livrările, cerând Chișinăului să stingă pretinsele datorii istorice de 700 de milioane de dolari, sumă pe care autoritățile moldovene o resping făcând trimitere la auditul realizat anterior la Moldovagaz. Republica Moldova nu „recunoaște” și nu va achita această pretinsă datorie, a reiterat recent premierul Dorin Recean.
