Dorin Recean va merge în Parlament pentru a cere instituirea stării de urgență în sectorul energetic pentru o perioadă de 60 de zile
Prim-ministrul Dorin Recean va merge joi, 12 decembrie, în Parlament să solicite instituirea stării de urgență în sectorul energetic, pentru o perioadă de 60 de zile, recomandată de Comisia pentru Situații Excepționale, care a analizat riscurile pe care le-ar putea genera eventuala sistare a livrării de gaze către regiunea transnistreană de către concernul rus „Gazprom”, din 1 ianuarie 2025. Actuala criză energetică ar putea fi mai gravă decât cea precedentă, din 2022, anticipează vicepremierul Oleg Serebrian.
Explicăm: Cum se alimentează Republica Moldova cu gaze naturale și energie electrică
Experți: Statul trebuie să solicite planuri de achiziție pe termen lung a gazelor naturale
Sistarea livrărilor de gaze naturale de către Gazprom, în baza contractului existent, va genera o „iminentă criză umanitară în regiunea transnistreană, precum și riscuri inevitabile pentru asigurarea sectorului electroenergetic pe întreg teritoriul Republicii Moldova, pe ambele maluri ale Nistrului”, a afirmat vicepremierul Oleg Serebrian. În prezent, în regiune trăiesc circa 300 de mii de cetățeni moldoveni, care riscă să se confrunte cu o situație fără precedent și să se pomenească la mijloc de iarnă fără gaze naturale și fără energie electrică.
„MGRES dispune de stocuri de cărbune care ar putea acoperi doar consumul de energie electrică a regiunii transnistrene pentru o perioadă între 30 și 50 de zile. Aceste stocuri sunt estimate la 69,3 mii tone, dar calitatea cărbunelui depozitată la MGRES nu se cunoaște. În lipsa MGRES, aprovizionarea cu energie electrică a Republicii Moldova depinde direct de importurile din zona de ofertare ENTSO-E și, în special, din România. În ultimele luni, și România se confruntă cu deficit de energie electrică, acoperit de importuri ce pot atinge până la 30% din consum”, a declarat Oleg Serebrian în ședința Guvernului.
Riscul major, potrivit vicepremierului, este că s-ar putea confrunta cu deficit de energie electrică amblele maluri ale Nistrului, iar regiunea transnistreană „în cel mai bun caz va consuma necontrolat energia preluată din România”.
Situația este agravată și de bombardamentele rusești asupra infrastructurii energetice din Ucraina, de unde Republica Moldova importa energie electrică, până la declanșarea războiului.
Oleg Serebrian a mai precizat că instrumentele legale disponibile și competențele CSE nu sunt suficiente pentru depășirea situației excepționale, care ar putea fi provocată de o posibilă stopare, de către Gazprom, a livrărilor gazelor naturale către regiunea transnistreană din 1 ianuarie.
„Este posibilă apariția unei situații mult mai complicate decât cea din 2022, atunci când, pe lângă riscurile aferente malului drept, ne-am putea confrunta cu o criză umanitară pe malul stâng, care ar putea rămâne și fără gaz, și fără energie electrică.”
Precizăm că, astăzi, și în regiunea separatistă transnistreană a fost instituită stare de urgență în economie pentru o perioadă de 30 de zile. Așa-zisele autorități din regiune spun că nu au nicio certitudine, la această oră, dacă vor primi sau nu gaze rusești, din 1 ianuarie 2025. Detalii - AICI.
Începând cu 1 ianuarie 2025 expiră contractul de tranzit al gazelor naturale dintre Federația Rusă și Ucraina, care asigură inclusiv livrările către regiunea transnistreană. Kievul spune că nu intenționează să negocieze o prelungire a acestuia, dar o decizie finală încă nu a fost anunțată.
Gazele naturale rusești pot fi livrate Republicii Moldova prin rute alternative, dar Gazprom nu le-a rezervat deocamdată. Concernul rus condiționează livrările, cerând Chișinăului să stingă pretinsele datorii istorice de 700 de milioane de dolari, sumă pe care autoritățile moldovene o resping făcând trimitere la auditul realizat anterior la Moldovagaz. Republica Moldova nu „recunoaște” și nu va achita această pretinsă datorie, a reiterat recent premierul Dorin Recean.
