Revista presei // Instituirea stării de urgență în RM; Părerea locuitorilor din stânga Nistrului față de reintegrarea celor două maluri
Publicațiile comentează starea de urgență care ar urma să fie instituită în RM de pe 16 decembrie din cauza riscurilor legate de aprovizionarea statului cu energie după 1 ianuarie. Mai multe ziare scriu despre sprijinul acordat de UE R. Moldova într-un context geopolitic tensionat.
Presa comentează contextul în care azi Prim-ministrul Dorin Recean urmează să propună în Parlament, declararea Stării de Urgență în Republica Moldova. Ziarul Național subliniază că starea de urgență ar urma să fie instituită din cauza riscurilor legate de aprovizionarea statului cu energie după 1 ianuarie. Pulblicația amintește că de anul viitor, Ucraina ar putea să nu mai permită tranzitul gazului rusesc pe teritoriul său.
Vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, a declarat, citat de aceeași publicație că „la momentul actual, în regiunea transnistreană locuiesc circa 300 de mii de cetățeni moldoveni care riscă să se confrunte cu o situație fără precedent, când, la mijloc de iarnă, ar putea rămâne fără gaz și energie electrică. În timp ce malul drept și-a asigurat securitatea aprovizionării cu gaze naturale și liberalizarea pieței, consumatorii de pe malul stâng sunt în continuare dependenți de o singură sursă de import – Gazprom”, remarcă Oleg Serebrian. Oficialul amintește că potrivit prevederilor contractuale în vigoare, Gazprom are obligația de a asigura livrarea gazelor naturale la hotarul cu R. Moldova până la 30 septembrie 2026.
Pentru „Gazprom” nu există motive tehnice, comerciale sau alte obstacole care să împiedice continuarea livrărilor de gaze prin conducta Turkish Stream, al cărei coproprietar este, și apoi prin conducta transbalcanică, susține expertul Watchdog, Eugen Muravschi, citat de Moldova 1. Analistul amintește că această rută sudică a fost construită special pentru ca Rusia să ocolească Ucraina, iar faptul că nu a rezervat încă acest coridor reprezintă un semn clar că Rusia folosește livrările de gaze pentru a șantaja și a crea o situație de criză artificială în Republica Moldova. „Dacă va trebui să cumpărăm energie electrică din România pentru malul drept, acest lucru va însemna prețuri mai mari. Pentru malul stâng, situația este și mai complicată, deoarece depinde de centrala termoelectrică de la Cuciurgan, care produce curent din gaz.”
Sprijinul financiar de 50 de milioane de euro, oferit RM de Comisia Europeană va ajuta Republica Moldova să facă față unei posibile crize energetice. E părerea analistului Ion Tăbârță, exprimată la emisiunea „Ora de Vârf” de la Radio Chișinău. Potrivit expertului, deja vin semnale că după 1 ianuarie spre regiunea transnistreană nu va mai fi livrat gaz rusesc, iar în acest context, RM nu va mai putea procura energie electrică de la centrala de la Cuciurgan, ci din alte surse. Asta ar înseamna un preț mai mare și, automat - creșterea tarifelor pentru consumatorii finali”. În această situație ajutorul de 50 de milioane de euro oferit de Comisia Europeană vine în sprijinul RM, a menționat Ion Tăbârță la Radio Chișinău.
După valul de nemulțumiri care s-a iscat în mediul online în urma rezultatelor programului „Ajutor la contor”, ministrul Muncii și Protecției Sociale a venit cu mai multe clarificări, transmite Ziarul de Gardă. Alexei Buzu a dat asigurări că „cetățenii care beneficiază de compensații nu vor achita mai mult în acest an, comparativ cu anul trecut”, subliniază publicația. Potrivit lui Alexei Buzu, valoarea compensațiilor pentru luna noiembrie a fost calculată în funcție de prețul la gaz din luna respectivă. Totodată, valoarea compensațiilor pentru următoarele luni va crește, raportat la tariful pentru gaze, afirmă oficialul, citat de ZDG.
O eventuală reintegrare a celor două maluri ale Nistrului ar fi susținută de fiecare al doilea locuitor din regiunea transnistreană, iar imaginea pozitivă a Uniunii Europene este în creștere printre locuitorii din zonă. Sunt concluzii ale studiului realizat de publicația Zona de securitate și comunitatea Watchdog, privind "Tendințele sociale și politice în regiunea transnistreană", la care face trimitere TVR Moldova. Războiul din Ucraina a generat insecuritate în regiunea transnistreană, determinând oamenii să caute sprijin pe malul drept al Nistrului, consideră Tatiana Cojocari, sociolog și cercetător Watchdog, intervievată de același post de televiziune. Totuși, o parte a populației percepe Uniunea Europeană ca pe un potențial pericol, asociat cu impunerea de reguli și valori străine, menționează Tatiana Cojocari.
R. Moldova are nevoie de o guvernare pro-europeană la București care să susțină parcursul european al Chișinăului, consideră analistul politic Anatol Țăranu, citat de Radio Europa Liberă. El spune că la fel de importantă pentru R. Moldova este și stabilitatea politică de peste Prut după anularea alegerilor prezidențiale. Opinia a fost exprimată în contextul în care marți seara, în România reprezentanții celor patru formațiuni parlamentare „pro-europene” - PSD, PNL, USR și UDMR - au agreat formarea unei majorități parlamentare, ceea ce i-ar exclude de la guvernare pe reprezentanții extremei drepte sau ai partidelor suveraniste. Relațiile României cu Moldova ar fi fost înghețate automat dacă la București ar fi venit la putere partidele de extremă dreaptă, spune în același podcast de la Europa Liberă, politologul Cristian Pîrvulescu. El semnalează că atât România la alegerile prezidențiale, cât și R. Moldova la alegerile parlamentare de anul viitor vor fi supuse „unor atacuri hibride mai mari decât cele din 2024.
Alegerile recente din Republica Moldova au scos la iveală un paradox al societății: un spirit civic în creștere, dar și o doză persistentă de apatie, constată Newsmaker. În timp ce tot mai mulți cetățeni conștientizează importanța votului, frica, scepticismul și influența dezinformării rămân factori care influențează semnificativ opiniile cetățenilor, comentează psihologul Doina Chiosa. Într-un interviu oferit Newsmaker, specialistul notează că nivelul actual al spiritului civic sugerează o dorință de schimbare, dar există o parte dintre oameni care consideră implicărea în viața politică a țării puțin importantă, deși alegerile din ultimul timp la nivel global au demonstrat faptul că participarea activă în viața politică poate fi decisivă.
