Corespondență Dan Alexe // Lungul drum până la Schengen: aderarea României și Bulgariei este un mesaj către Rusia
Țările membre ale Uniunii Europene au convenit, joi, 12 decembrie, să aprobe aderarea deplină a Bulgariei și României la spațiul Schengen al liberei circulații, începând cu 1 ianuarie 2025. Cele două țări au salutat imediat „o decizie istorică”, după mai bine de un deceniu de așteptare. „O mare victorie pentru Bulgaria, România și întreaga Europă”, a declarat, la rândul său, ministrul maghiar de interne, Sandor Pinter, a cărui țară deține până la sfârșitul anului președinția rotativă a Consiliului UE.
Aderarea la spațiul Schengen a României și Bulgariei a fost posibilă prin ridicarea dreptului de veto al Austriei. Refractară încă din 2022, Viena acceptase în sfârșit, în martie 2024, calitatea de membru parțial al Bulgariei și României, limitată inițial la aeroporturi și porturi maritime, și tot Austria stabilise și o foaie de parcurs pentru această extindere.
Creat în 1985, spațiul Schengen include acum 25 din cele 27 de țări membre UE, precum și vecinii lor asociați Elveția, Norvegia, Islanda și Liechtenstein. Schengen este cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume și se întinde pe mai mult de 4,5 milioane de kilometri pătrați, înglobând o populație de aproape 450 de milioane.
Cele două țări se vor alătura așadar pe deplin spațiului de liberă circulație de la 1 ianuarie 2025, închizând astfel un capitol început în 2011, când Comisia Europeană s-a exprimat pentru prima dată în favoarea aderării lor.
La acea vreme, multe țări, printre care Germania și Franța, s-au opus acestei candidaturi comune. De-a lungul timpului, opoziția politică s-a diminuat, lăsând Olanda și, în cele din urmă, Austria drept ultimul obstacol pe acest drum lung.
Stă după ce, în 2015, Olanda propusese o reformă a zonei Schengen: crearea unui soi de „mini-Schengen”, care ar fi cuprins Germania, Austria și țările din Benelux (Belgia, Olanda, Luxembourg) și care ar fi funcționat separat de eventualele măsuri adoptate de control sporit la frontiere. Propunerea Olandei a fost însă primită cu mari rezerve de Germania.
Un mesaj către Rusia
Faptul că România și Bulgaria vor deveni membre cu drepturi depline ale spațiului Schengen de la începutul anului 2025 este un pas important înainte pentru populația celor două țări, care acum se va putea deplasa mai liber în interiorul UE. În plus, această perspectivă ancorează regiunea în Uniunea Europeană, o consolidare care este importantă atunci când ne gândim la sfera de influență în creștere a Rusiei și Chinei.
Cel mai recent exemplu revelator al acestui fenomen este episodul alegerilor prezidențiale din România, clar influențat de Rusia și care, prin urmare, a fost anulat.
Libertatea totală de circulație va trebui totuși să aștepte
Aderarea este, însă, însoțită de o rezervă importantă: menținerea unor controale la frontierele terestre dintre Ungaria și România și între România și Bulgaria timp de „cel puțin” șase luni pentru „prevenirea oricărei amenințări grave la adresa ordinii publice și a securității interne” a UE.
Concesia urmărește atenuarea preocupărilor Vienei cu privire la imigrația ilegală, pe care Austria a invocat-o în mod repetat pentru a bloca aderarea celor două.
Libera circulație completă peste granițele României și Bulgariei nu va fi, prin urmare, implementată imediat, iar cetățenii care trec granița riscând să se confrunte în continuare, în prima jumătate a anului 2025, cu cozi și întârzieri.
Reintroducerea controalelor la frontieră pentru a căuta reducerea fluxurilor migratorii este din ce în ce mai răspândită în Uniunea Europeană: Germania, Franța și Olanda le-au implementat în ultimele luni, chiar dacă eficacitatea măsurii rămâne contestată.
Intrarea în Schengen este o obligație
Apoi, un lucru deseori ignorat este acela că în realitate aderarea la Schengen nu reprezintă vreun soi de răsplată. Realitatea stă exact pe dos: aderarea la zona Schengen (ca și la Euro) reprezintă o obligație pentru statele membre în UE, iar nu premii de bună purtare. Tratatele UE spun că toate țările membre (cu excepția Irlandei) sunt obligate să adere la Schengen „odată ce îndeplinesc condițiile”; și toate (cu excepția Danemarcei) sunt obligate să treacă la euro „de îndată ce condițiile economice le-o permit”.
Așa încât nu era vorba de un drept neacordat până acum României, ci de o obligație pe care Austria și Olanda considerau că România și Bulgaria nu o puteau încă îndeplini. Asta în vreme ce toate rapoartele oficiale ale Comisiei Europene și rezoluțiile votate în Parlamentul European arătau că România și Bulgaria erau deja pregătită să adere la spațiul Schengen.
În afară de beneficiile pentru economie în general, principalul avantaj pentru simplii cetățeni va fi așadar că nu vor mai sta atunci la cozi la aeroport, iar transportatorii nu vor mai pierde zile în șir la granița cu Ungaria sau Bulgaria, întârzieri care se reflectă încă în costuri mai ridicate pentru bunurile exportate. În schimb, granițele externe ale României vor deveni frontiere Schengen, inclusiv cea cu Republica Moldova.
