Revista presei // Stare de urgență în RM; Parlamentul, „supus unor atacuri informaționale”
Publicațiile din Republica Moldova semnalează că de astăzi intră în vigoare starea de urgență în sectorul energetic, aprobată de Parlament. Mai multe instituții mass-media scriu despre riscurile unei crize energetice și posibilele consecințe ale acesteia.
Mai multe publicații anunță că, începând de luni, 16 decembrie, în Republica Moldova va începe starea de urgență în sectorul energetic, care va dura 60 de zile. Ziarele care abordează o posibilă criză energetică subliniază că, de la 1 ianuarie, expiră contractul pentru tranzitul gazelor naturale rusești prin Ucraina. Din această cauză, regiunea transnistreană nu va mai putea produce suficient curent electric pentru a alimenta și malul drept al Nistrului.
Într-un interviu acordat Ziarului de Gardă, fostul ministru al Energiei, Victor Parlicov, susține că în timpul mandatului său a depus eforturi pentru a preveni o criză energetică în Republica Moldova. Parlicov afirmă că Ministerul Energiei a recomandat companiei Energocom să cumpere gaze naturale încă la începutul acestui an, când prețul era mai mic. Însă, conducerea Energocom nu a făcut această achiziție. Ziarul de Gardă amintește că mai devreme, l-a intervievat pe aceeași temă pe directorul Energocom, Victor Bînzari, care a spus că instituția sa ar fi făcut tot ce trebuia. El a învinuit în schimb compania Moldovagaz, controlată de Gazprom, că fiind responsabilă de deciziile legate de cantitatea de gaz cumpărată de Energocom, nu a acționat la timp.
Criza energetică din Republica Moldova are și un caracter politic, pentru că nu Gazprom decide ce se întâmplă, ci autoritățile de la Kremlin, a spus expertul în energie de la București, Eugenia Gușilov, într-un interviu pentru TVR Moldova. Ea a explicat că în acest moment, Rusia nu mai are interes să continue să transporte gaze către regiunea transnistreană prin Ucraina. Acest lucru a fost demonstrat, spune ea, prin creșterea atacurilor asupra infrastructurii energetice din Ucraina în ultima săptămână. Eugenia Gușilov a subliniat că legătura energetică dintre Republica Moldova și România este prea mică, în comparație cu numărul mult mai mare de linii electrice care leagă Moldova de Ucraina. Ea a menționat că, pentru moment, capacitatea de a importa energie electrică din România nu este suficientă pentru a satisface cererea în orele de vârf. În plus, linia electrică ce leagă România de Republica Moldova trece prin Ucraina, și poate fi oricând avariată sau distrusă în cazul unor atacuri aeriene ruseșt asupra infrastructurii energetice ucrainene.
Federația Rusă își va continua tentativele de a influența procesul politic și democratic din Republica Moldova, în special în perioada alegerilor parlamentare de anul viitor și în timpul negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană. Este opinia ambasadorului Uniunii Europene la Chișinău, Jānis Mažeiks, exprimată într-o emisiune de la Moldova 1. Ambasadorul a spus că Uniunea Europeană va ajuta Republica Moldova să facă față atacurilor hibride din partea Rusiei, așa cum a ajutat-o și în timpul alegerilor prezidențiale și al referendumului privind integrarea europeană. De asemenea, ambasadorul a menționat că, în 2025, Uniunea Europeană va sprijini fermierii și exportatorii moldoveni printr-un nou program dedicat agriculturii. Țările blocului comunitar vor susține și proiectele de infrastructură socială, cum ar fi modernizarea sau construirea sistemelor de apă și canalizare, precum și îmbunătățirea eficienței energetice în școli, grădinițe și alte instituții publice. În plus, va fi pus în aplicare un pachet financiar important de 1,8 miliarde de euro pentru a ajuta la creșterea rapidă a economiei Republicii Moldova până în 2027, a mai declarat ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău în interviul acordat postului public de televiziune.
Federația Rusă a cultivat de decenii, după colapsul URSS, rețele corupte în statele post-sovietice care sunt aliniate intereselor Kremlinului, iar acum Federația Rusă are drept scop polarizarea societății și scăderea încrederii în instituțiile statului, spune Oana Popescu-Zamfir, director executiv, Global Focus, într-un interviu pentru TVR Moldova. Potrivit expertului, sunt exploatate temerile oamenilor că țara ar putea fi atrasă în război sau faptul că a deveni membru al UE înseamnă o pierdere a valorilor tradiționale și o îndepărtare de la credința ortodoxă. Toate acestea sunt mesaje pe care Rusia și agenții ei le vehiculează de ani de zile în spațiul public, constată Oana Popescu-Zamfir. „Să nu uităm că am avut și în România un proces electoral care tocmai a fost anulat... Bulgaria are instabilitate politică deja de niște ani, drept pentru care primul scop al Federației Ruse este, pur și simplu, accentuarea polarizării în societate, o creștere a instabilității care să ducă la sentimentul cetățeanului că statul nu îl apără, nu îl reprezintă și nu îi protejează interesele”.
Mai multe ziare din Republica Moldova remarcă reacția Parlamentului de la Chișinău, după ce pe internet a apărut o listă cu presupusele salarii ale deputaților, unele dintre ele ajungând până la 100 de mii de lei. Newsmaker citează un comunicat oficial al legislativului de la Chișinău, potrivit căruia, în ultimele zile Parlamentul este suspus unor atacuri informaționale care au scopul de a discredita instituția.
Publicația Agora scrie la rândul său că lista cu pretinsele salarii ale deputaților a apărut inițial pe canalul de Telegram „Гражданин”, care publică adesea informații dubioase. În scurt timp, această informație a obținut rezonanță deoarece a fost preluată și răspândită de multe alte canale de telegram și rețele sociale, explică Agora.
