Revista presei // Agenți secreți de la Moscova, prezenți la protestele antiguvernamentale dinainte de alegeri; Situația din Georgia - un avertisment clar pentru R. Moldova
Presa din RM abordează soluțiile propuse de autorități pentru depășirea problemelor din domeniul securității energetice. Mai multe publicații semnalează că anul 2025 va fi unul decisiv pentru posibilitatea continuării reformelor, in contextul viitoarelor alegeri parlamentare.
Ziarul de Gardă continuă să investigheze de ce statul nu a cumpărat gaz ieftin la momentul potrivit pentru a preveni criza energetică. Mai multe documente despre achizițiile de gaze naturale pe parcursul anului 2024 analizate de ZdG arată că Energocom și Moldovagaz nu ar fi cumpărat gaze pentru sezonul de iarnă 2024 – 2025 pentru că ar fi ținut cont de recomandările unor persoane din cadrul Ministerului Energiei, care au prognozat că prețul va scădea, fapt ce nu s-a produs, după cum susține fostul director al Energocom. La mijlocul lunii august, Moldovagaz a informat Ministerul Energiei despre trei tranzacții din 7 august, iar pe 8 august nu a mai achiziționat gaze, deoarece prețul crescuse după incursiunea armatei ucrainene în regiunea Kursk. Moldovagaz a menționat că achizițiile au fost făcute ținând cont de prețul plafon, reglementat de Agenția Națională de Reglementare Energetică. Fostul ministru al Energiei Victor Parlicov a subliniat pentru Ziarul de Gardă că estimările ministerului erau doar recomandări și nu aveau caracter obligatoriu. „Ministerul face recomandări, ministerul nu procură și nu vinde. Și noi am recomandat în februarie să cumpere și ei nu au cumpărat, iar în august am făcut alte recomandări și ei spun că din cauza recomandărilor noastre ei au eșuat în procesul de achiziții”, a spus Victor Parlicov în cadrul Podcast-ului ZdCe.
Mai multe instituții mass-media reatează despre încă un pas făcut de autorități pentru a reduce dependența energetică de gazul rusesc. Ziarul Național atrage atenția că „Energocom” a triplat achizițiile de la centrala de la Cernavodă din România, la preț preferențial, astfel R. Moldova, realizând un pas important spre decuplarea de la energia produsă de Centrala de la Cuciurgan, controlată de Rusia. „Este vorba despre un suport consistent și concret al autorităților de la București pentru R. Moldova”, se arată într-un comunicat de presă al „Energocom”, citat de Ziarul Național.
Colaborarea între Energocom și Nuclearelectrica vine într-un context de consolidare a securității energetice a Republicii Moldova, în special în fața provocărilor din domeniul energiei, notează portalul bani.md. Aceeași publicație transmite că în lunile de iarnă, centralele de termoficare din Chișinău și Bălți acoperă aproximativ 25%-30% din necesarul de energie electrică al malului drept al Nistrului. Astfel, Energia electrică achiziționată de la Nuclearelectrica va asigura un flux constant de energie sigură și continuă, completat cu energia produsă din surse regenerabile, care depinde însă de condițiile meteorologice. În timpul orelor de vârf, necesarul de energie va fi suplinit cu achiziții de pe bursa română OPCOM, se precizează în articolul publicat pe bani.md.
Criza economică și cea energetică ar putea fi motivul nemulțumirilor sociale ce ar afecta actuala guvernare în perspectiva alegerilor parlamentare de anul viitor, susține expertul în politici publice de la WatchDog, Andrei Curăraru, citat de Moldova 1. În același context, portalui deschide.md aduce în prim plan opinia analistului Mihai Isac care atrage atenția că RM ar urma să țină cont de exemplul Georgiei, care a fost considerată mult timp un exemplu de rezistență împotriva influenței ruse și un model de aspirație europeană în Caucaz. Situația din Georgia este un avertisment clar pentru R. Moldova, subliniază expertul, semnalând că parcursul european nu este garantat, iar influențele externe pot deraia chiar și cele mai ambițioase proiecte de modernizare. Potrivit lui Mihai Isac, este nevoie de o maturitate deosebită din partea clasei politice de la Chișinău și a electoratului din R. Moldova în anul 2025, un an extrem de important din punct de vedere electoral, când între Prut și Nistru vor avea loc alegeri parlamentare. Federația Rusă urmărește să cucerească electoral R. Moldova, pentru a-și îndeplini obiectivele invaziei militare ilegale declanșate de Kremlin la începutul anilor 90, conchide expertul.
Deutsche Welle explică în ce mod serviciile rusești influențează R. Moldova și Georgia. DW face trimitere la o investigație realizată de publicația germană Handelsblatt, în care demonstrează că agenții secreți de la Moscova exercită o influență considerabilă asupra țărilor din Europa de Est, pentru le a împiedica drumul spre Vest. Martin Murphy, jurnalist de investigație la Handelsblatt relevă că este vorba despre date de mobilitate, care au arătat cum reprezentanți din Rusia, în principal din FSB, din guvernul rus sau din Trafo, un proxy al serviciilor de informații, s-au deplasat din Moscova și au ajuns, în cele din urmă, în Moldova. Am putut urmări aceleași scheme de mobilitate și în cazul Georgiei. Analizând doar aceste date, am observat o prezență semnificativă a agenților și oficialilor ruși în lunile martie și mai 2024. Sunt perioade importante înainte de alegeri, în care au avut loc proteste pro-ruse în Republica Moldova. „Am reușit să urmărim cum au intrat în Republica Moldova, în unele cazuri pe cale terestră prin Ucraina. Ajungând în Moldova, ei au fost prezenți în centrul capitalei în zilele de protest, într-un număr considerabil. (...) Cred că este deja bine cunoscut faptul că Moldova este un punct-cheie pentru Rusia. Aceasta se învecinează cu Ucraina, este o fostă republică sovietică iar guvernul de la Moscova o consideră parte din sfera sa de influență. Însă populația din Moldova – după cum au arătat alegerile – dorește să urmeze un alt drum, să se apropie de Uniunea Europeană și să devină parte a acesteia”, conchide jurnalistul german, citat de DW.
Iar Radio Moldova o citează pe președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, care a declarat în contextul Sumitului liderilor europeni, că Extinderea Uniunii Europene trebuie să fie una dintre prioritățile anului 2025. Oficialul european a subliniat că Bruxelles-ul trebuie să-și intensifice sprijinul mai ales pentru Ucraina, R. Moldova și Georgia și să „se uite cu optimism” la perspectiva lărgirii Uniunii Europene.
