Revista presei internaționale // Ucraina câștigă în războiul economic cu Rusia; În 2025 Gazprom rămâne cu o singură rută de tranzit către Europa
Presa internațională scoate în prim plan acuzațiile reciproce dintre președinții Rusiei și Ucrainei pe tema disputelor legate de război. Mai multe publicații semnalează că ambii șefi de stat au confirmat întreruperea tranzitului gazului rusesc pe teritoriul Rusiei către Europa începând cu anul viitor.
Mai multe publicații scot în evidență comentariile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la propunerea lui Putin de a organiza deasupra Kievului un „duel” între racheta rusă „Oreshnik” și sistemele de apărare aeriană occidentale. Potrivit Unian, Zelenski a reacționat în timpul unei conferințe de presă ținute în timpul summit-ului Consiliului European de la Bruxelles numind ”inadecvat” comportamentul lui Putin, care se arată dispus să facă experimente militare fără să-i pese de civili.
Atât Zelenski, cât și Putin, au afirmat joi că livrările de gaz rusesc prin Ucraina către Europa vor înceta din ianuarie, notează Ukrainska Pravda. Prin urmare, de anul viitor Gazprom va avea doar una dintre cele cinci rute de dinainte de război către Europa - Turkish Stream, constată aceeași publicație. Ukrainska Pravda amintește că unele țări est-europene care primesc gaz pe această rută mai speră să ajungă la un acord. Companiile energetice și unii mari consumatori industriali de gaze din Slovacia, Ungaria, Austria și Italia au trimis recent o declarație Comisiei Europene prin care-i solicitau să găsească o modalitate de a continua tranzitul anul viitor. Comisia a confirmat însă că „nu este interesată de continuarea tranzitului de gaze rusești prin Ucraina, precizând că Uniunea Europeană are surse alternative, mai scrie Ukrainska Pravda.
Ucraina câștigă în războiul economic cu Rusia, titrează publicația The Economist. Autorul articolului constată că economia ucraineană o depășește pe cea rusă datorită sprijinului partenerilor occidentali. Și asta chiar dacă economia ucraineană produce cu 25% mai puține bunuri și servicii decât înaintea invaziei ruse din 2022, observă The Economist. Publicația scoate în evidență câteva puncte-cheie. În primul rând, producția ucraineană va crește în anul care vine cu peste 4 la sută față de o creștere de doar un procent a Produsului Intern Brut al Rusiei. Un alt capitol la care Ucraina se descurcă mai bine e cel legat de politica monetară, scrie Economist, precizând că moneda națională e stabilă, iar rata dobânzii în țară se află la un nivel de 13%. În schimb, rata dobânzii în Rusia va ajunge în curând la 23%, iar întregul sistem bancar al Rusiei pare instabil. Totuși, publicația remarcă o nouă etapă, în care Kievul se confruntă cu cele mai mari amenințări economice: o penurie acută de energie electrică, de forță de muncă și de bani. În 2025, aproape întreg deficitul bugetar va putea fi acoperit cu ajutorul partenerilor.
Putin denaturează faptele despre economia Rusiei pentru a ascunde probleme reale, constată Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Putin continuă să prezinte economia rusă drept „puternică și stabilă”, în ciuda problemelor tot mai mari. Deși a recunoscut că inflația a ajuns la 9,2-9,3%, el a transferat vina asupra Băncii Centrale a Rusiei, acuzând-o de gestionarea necorespunzătoare a ratelor dobânzilor. „ Încercările lui Putin de a transfera responsabilitatea asupra oficialilor demonstrează incapacitatea sa de a recunoaște impactul sancțiunilor occidentale și al presiunii economice. (…) Putin a susținut că Rusia este capabilă „să stea cu încredere pe propriile picioare” în ceea ce privește economia sa și a remarcat că Rusia rămâne unul dintre principalii exportatori de alimente din lume, neglijând să menționeze exportul ilegal continuu al Rusiei de cereale furate din Ucraina ocupată," remarcă ISW.
Bloomberg scrie că șefa Băncii Centrale de la Moscova, Elvira Nabiullina, a devenit ținta principală a criticilor din partea oficialilor de rang înalt și a oamenilor de afaceri din cauza creșterii bruste a dobânzilor, care au făcut ca Rusia să revină la nivelurile de la începutul anilor 2000. Bancheri, directori de companii și membri ai guvernului care se întâlnesc cu președintele rus Putin își exprimă nemulțumirea față de politica Băncii Centrale, au declarat surse apropiate Kremlinului pentru Bloomberg. Printre critici se numără prim-ministrul Mihail Mișustin, care a spus că măsurile Băncii Centrale nu sunt compatibile cu eforturile guvernului de a sprijini economia afectată de sancțiuni. Totuși, sursele agenției de presă spun că Nabiullina, aflată în fruntea Băncii Centrale din 2013, nu riscă să își piardă funcția deoarece Putin are încredere în deciziile ei.
Prea puțin, prea târziu: Aliații SUA spun că strategia Biden a costat Ucraina șansa la victorie, titrează Bloomberg. Potrivit publicației, SUA au limitat livrările de arme cheie în momente critice din cauza temerilor de arma nucleară a Rusiei. În ciuda eforturilor administrației Biden de a mobiliza resurse pentru a sprijini Ucraina, oficialii de la Kiev și mai multe capitale aliate spun că au venit prea târziu. Chiar și cu ultimele eforturi ale SUA de a spori asistența militară și de a impune sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei, Ucraina, în opinia lor, este deja pe calea unei soluționări forțate a conflictului, notează autorul articolului. „Inima lui era, fără îndoială, la locul potrivit – a înțeles importanța sprijinirii Ucrainei împotriva agresiunii ruse”, a declarat fostul secretar britanic al Apărării, Grant Shapps. „Cu toate acestea, abordarea sa a fost adesea prea precaută și ezitantă, împiedicându-se să ofere sprijinul crucial necesar pentru a înclina balanța”.
Folosirea de către Rusia a armelor nucleare pe front nu are caracter practic, în timp ce amenințările lui Putin de război nuclear, cu care el înspăimântă lumea, nu pot decât să întărească sprijinul pentru Ucraina. E opinia expertului militar francez Xavier Titelman exprimată pentru Ukrinform. „Ucraina explică lumii că Rusia este cea care va fi responsabilă pentru schimbarea ordinii mondiale. Dar Federația Rusă însăși, se pare, nu este pregătită pentru asta - nici în relațiile cu China, nici cu SUA. Prin urmare, un sprijin mai mare pentru Ucraina este absolut necesar pentru a evita colapsul și pentru a împiedica Rusia să-și folosească armele. Pur și simplu, rezistența ucraineană de astăzi, dacă o susținem mai bine, va ajuta la evitarea celui de-al treilea război mondial și utilizarea armelor de către Rusia”, a explicat Titelman. În același timp, expertul consideră că incapacitatea aliaților de a sprijini Ucraina la nivelul de care are nevoie pentru a returna teritoriul capturat este o înfrângere.
Singura cale acceptabilă pentru Putin este distrugerea completă a Ucrainei, consideră colonelul american în retragere, Jonathan Sweet, citat de The Hill. Potrivit expertului, Washingtonul nu trebuie să mai joace după regulile lui Putin și să preia inițiativa. Conducătorul rus Vladimir Putin urmărește distrugerea completă a Ucrainei, fie pe câmpul de luptă, fie la masa negocierilor, opinează comentatorul, subliniind că până în prezent, Rusia a pierdut peste 766.000 de soldați morți sau răniți și aruncă tot mai mulți soldați nord-coreeni în „mașina de tocat carne” a războiului. Colonelul american în retragere notează că introducerea forțelor terestre din Coreea de Nord – o țară terță și membru neoficial al „Axei Răului” – a pus conflictul „pe o traiectorie proastă”.„Această ultimă escaladare rusă demonstrează hotărârea neclintită a Moscovei de a distruge Ucraina”, conchide expertul, citat de The Hill.
Poliția federală din Germania a avertizat companiile din țară cu privire la posibila prezență printre angajații sau colaboratorii lor a unor sabotori care acționează în numele statului rus, se arată înr-un document confidențial consultat de Reuters. Potrivit sursei, activitățile infracționale ar putea include „spionaj, propagandă și acte de sabotaj care ar putea pune în pericol sau perturba funcționarea infrastructurii critice și a companiilor”. Companiile sunt îndemnate să ia măsuro pentru a preveni orice incidente legate de incendii și explozii, notează Reuters. Ca exemple de suspiciuni de sabotaj din partea actorilor de stat ruși, poliția germană semnalează că a înregistrat o serie de zboruri neautorizate ale dronelor deasupra unor locuri din Germania care au inclus instalații militare, terminale petrol și gaz natural lichefiat, porturi maritime și companii logistice. Reuters amintește că Rusia a negat în mod repetat că ar sabota țările din Vest și acuză Occidentul că încearcă să provoace discordie în interiorul Rusiei.
