Târgul Național „Covorul Dorului”, expus la Muzeul Național de etnografie și Istorie Naturală
Spațiul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală a fost astăzi plin de lume frumoasă, care a venit la cea de-a 11-a ediție a Târgului Național „Covorul dorului”, organizată cu susținerea Ministerului Culturii. Evenimentul a inclus câteva componente: o expoziție de covoare vechi, târgul meșterilor populari, dar și un impresionant program de urături și colinde, interpretate de valoroase colective folclorice de amatori din țara noastră.
Spațiul Muzeului era astăzi un tărâm de poveste în care s-au reunit cei mai valoroși meșteri populari care perpetuează tradițiile.
„Lucrările care le facem cu soția au tematica sărbătorilor de iarnă și duc mesajul acesta al sărbătorilor românești”, a spus pictorul-ceramist, Andrei Sclifos.
Comunitatea „Fir ales” de la muzeu desfășura un atelier de țesere a covoarelor pe suporturi mici, iar alături meșterița Angela Reniță țesea brâie la un mic război.
„Este foarte migălos de lucrat, nu este ca la stative să faci mult, aici faci puțin, dar foarte diversificat. Brâul e o părticică din covorul nostru, care o poți lua cu tine, covorul nu-l poți lua, dar brâul mereu îl iei cu tine”.
Meșterițele din satul Mihăileni, raionul Rîșcani, au prezentat o mare varietate de covoare.
„Ducem tradiția care se pierdea, noi acum o aducem înapoi. Avem covoare coșărcuță, pomul vieții”.
Covorașe tradiționale, lucrate de discipolii săi din Ustia, raionul Glodeni, a adus și meșterița Parascovia Pasat.
„Le ducem la diferite expoziții, luăm chiar și premii. - Credeți că cineva dintre ei va deveni meșter popular? - Cred, sper, că acuma s-a întors iar cu fața la covoare, deci lumea se întoarce la lucrurile tradiționale”.
„Pentru mine arta covorului este tot, este învățat de acasă, de la mama și de mică copilă aleg la covoare, țes catrințe, brâie”.
Evenimentul central al târgului național a fost expoziția de covoare din patrimoniul muzeului cu genericul eminescian „Cerul cu stelele, pământul cu florile și omul cu rânduielile”.
„Pe covoarele noastre vedem reprezentat tot universul prin ce are el mai definitoriu: stelele pe cer, florile pe pământ, iar omul e caracterizat prin modul său de viață, prin morală”, a relatat secretarul științific al Muzeului de Etnografie, Andrei Prohin.
„Suntem cea mai bogată instituție din Republica Moldova cu acest patrimoniu pe care-l valorificăm fie prin publicații științifice, fie prin diverse proiecte și iată, târgul național „Covorul Dorului" este un proiect important pentru noi”, a menționat directorul Muzeului de Etnografie, Petru Vicol.
Târgul Național „Covorul Dorului” a inclus un bogat repertoriu de urături și colinde, prezentat de valoroase colective de artiști amatori din raionale țării.
